Poezie & Teatru

Ce mai poate „canta“ poetul cand totul a fost cantat deja? – pare sa fie intrebarea obsesiva pe care Serban Foarta si-o pune o data cu intreaga poezie moderna.

„Poetul peruan exilat in ultimii cincisprezece ani ai vietii sale la Paris, a carui ingratitudine a cunoscut-o cu prisosinta, si-a cucerit abia post-mortem gloria pe care restransa, dar prodigioasa lui opera i-o confera de drept. (...) (Constantin Abaluta)

„T.S. Eliot a fost un vizionar, dar a fost şi cât se poate de realist. Poemele lui păstrează aura misterului care e însăşi esenţa poeziei, dar, cu toate că uneori recurge la retorică, poezia sa e o poezie întru totul neretorică. Credinţele lui, chiar şi atunci când susţine lucruri pe care mulţi oameni le-ar considera incredibile, îşi au întotdeauna rădăcinile în raţiune. Eliot se deosebeşte în mod radical de marii retoricieni contemporani lui. Nu poate fi discutat fără a fi tratat drept un caz aparte. (...)'' (Stephen SPENDER)

O carte de făcut cadou, de păstrat pe noptieră, de răsfoit când ai nevoie de un zâmbet, Versez scoate la iveală două talente de ţinut

„Un poet caruia nu-i ajunge lumea, Gabriel Chifu scrie o poezie a plenitudinii. Existenta il bucura; chiar si tristetea sfisietoare pe care i-o provoaca perspectiva mortii iminente are asupra lui un efect tonic, ca un alcool tare. Explorarea lumii ii ofera noi si noi prilejuri de jubilatie.” (Alex. Leo Serban)

Cine a cistigat Razboiul Mondial al Religiilor? Moartea sau o noua religie, care primeste numele Sfinta Psihiatrie?

Volum câştigător al Concursului de Debut Literar UniCredit (poezie), ediţia a IV-a, 2011

În teatrul absurd, în general, şi în piesele lui Havel, în special, […] există o legătură existenţială strânsă între oameni şi un sentiment de speranţă, în ciuda haosului şi a crizei evidente din jurul nostru. Adevărul este comunicat în situaţii cotidiene, aproape triviale. Personajele nu sunt filozofice nici în mod făţiş, nici intenţionat, ci reuşesc să transmită un mesaj profund prin însăşi banalitatea lor. [...] Piesele sale [...] sunt puternice, pline de spirit şi ironie, în linia lui Cehov, Beckett şi Ionesco, dar neîndoielnic ceheşti în privinţa mentalităţii şi a comportamentului protagoniştilor.

S-a nascut in Banat, in comuna Domasnea din judetul Caras Severin. Tinutul in care a vazut pentru prima oara lumina zilei, locul unde se afla mosia familiei sale, se numea Valea lui Iban. Aceste meleaguri capata valoare privindu-le prin ochii scriitoarei Ana Calina Garas care, plecand din tara in urma cu 25 de ani, nu a uitat comoara spirituala a acestor locuri si a purtat-o cu ea in suflet, indiferent de tarile prin care a calatorit. (Ionela SOLOMON)

Poemul politic La masă cu Marx, care dă şi titlul cărţii, nu este doar o lecţie despre comunism, ci se constituie într-o dureroasă interogaţie asupra semnificaţiei colaborării involuntare şi neputincioase la mersul inexorabil al istoriei.

Priviţi la ce priveşte poeta şi, mai ales, cum simte lucrurile, cum le prinde împreună, cum îşi poartă o intuiţie sau o imagine prin tot poemul, cum aşterne asupra lui o pulbere fină, aproape imperceptibilă, pe care noi o aspirăm prin toţi porii.

Doti este integrala operei poetice a lui Radu Stanca. Ediţia a fost prefaţată şi îngrijită de criticul Ioana Lipovanu, care a adăugat ediţiilor precedente poeme inedite.

28 de poeme rostite la Radio de Miron Radu Paraschivescu între 1964-1968.

Ilustraţii de Tudor Jebeleanu
Ediţie prefaţată de Bogdan Ghiu

52 de poeme alese şi rostite de Gellu Naum.
Înregistrări din Fonoteca Radio România 1967-1999.
Cu o prezentare de Simona Popescu şi un documentar radiofonic de Anca Mateescu

Poesie/poezii

Publicat în 1924, când poetul avea 19 ani, volumul Douăzeci de poeme de iubire şi un cântec de disperare rămâne cea mai cunoscută şi mai citită scriere a lui Pablo Neruda.

scenografie

un porumbel
pe marginea
balconului

aşternutul pus la
aerisit

ceasul care
ticăie

(mi-ai lăsat
aceste cuvinte
înainte de a
pleca
dar nu mi-ai
spus în ce
ordine
trebuie aşezate)

''Prin câteva capodopere, el rămâne singurul poet român de la finele secolului al XIX-lea care a propus o viziune complet diferită de cea eminesciană şi a întrezărit direcţia în care avea să evolueze literatura noastră din secolul XX.'' (MIHAI ZAMFIR)

''Teatrul este genul care l-a reprezentat cel mai bine pe autor şi a rămas în mare parte accesibil unui public larg.'' (Mircea ANGHELESCU)

''O imaginaţie de îndrăzneţ arhitect teatral şi o inimă de poet dau concreteţe acestor întâmplări care-şi cuce­resc imediat spectatorul. Ne recunoaştem în ele împreună cu lumea în care trăim, şi totuşi ne iau prin surprindere.“ (Ioana PÂRVULESCU)

O KAMASUTRA pentru intelectuali.

Integrala poeziei Martei Petreu.

O dublă premieră editorială: primul volum de E.E.Cummings în limba română, precum şi o generoasă selecţie de poeme erotice şi desene adunate din manuscrisele autorului.

aş vrea să-ţi pot vorbi
cu blândeţe
ca şi cum ferestrele
casei noastre
ar da înspre mare
şi zilele ni le-am petrece
privindu-ne
şi seara ai picta
sau ai ţese
şi prietenii ar veni la noi înotând
şi organele noastre
şi-ar fi uitat de tot
activităţile fasciste
şi viaţa noastră ar fi curată
ca un cuţit de măcelărie
proaspăt şters.

Volumul de faţă este un regal: el reuneşte trei piese celebre din creaţia dramatică a lui Samuel Beckett, în traduceri semnate de doi dintre cei mai talentaţi poeţi, dar şi traducători români — Gellu Naum şi Irina Mavrodin:
Aşteptându-l pe Godot (1952)
Eleutheria (1947)
Sfârşitul jocului (1957).

Al doilea volum de teatru al lui Bartolomeu Anania include bine-cunoscutele piese Miorita, Du-te vreme, vino vreme!, Greul pamintului si Paharelul cu nectar.

Poeme

„Teatrul şi imagistica sa constituie un gen privilegiat care are posibilitatea să reprezinte neliniştea acelui labirint de îngeri, demoni şi minuni, care nu este altceva decât sălaşul dorinţelor noastre.“

''Am în mine o parte care
nu se potriveşte niciodată
cu mine. Trăiesc dincolo,
de cealaltă faţă a uşii,
pe celălalt trotuar,
în dreptul altcuiva,
dincolo, ca un grănicer care
păzeşte cealaltă ţară
să nu se atingă
cu marginile

de ţara mea.''

„Teatrul şi imagistica sa constituie un gen privilegiat care are posibilitatea să reprezinte neliniştea acelui labirint de îngeri, demoni şi minuni, care nu este altceva decât sălaşul dorinţelor noastre. “ (Mario Vargas Llosa)