Publicistică & Critică & Istorie literară

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Mihai ZAMFIR (n. 1940), profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, specialist în stilistică, istorie literară şi literatură comparată, profesor la Universitatea din Lisabona (1972-1975), fondatorul secţiei de limba şi literatura portugheză de la Universitatea din Bucureşti (1975), ambasadorul României în Portugalia (noiembrie 1997 – mai 2001) şi ambasadorul României în Brazilia (2007-2012). A publicat numeroase sinteze de specialitate: Proza poetică românească în secolul XIX (1971), Introducere în opera lui Al. Macedonski (1972), Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian (1976), Poemul românesc în proză (1981), Formele liricii portugheze (1985), Cealaltă faţă a prozei (1988), Din secolul romantic (1989), Discursul anilor ’90 (1997), Jurnal indirect I (2002), Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (vol. I, 2011, 2012; vol. II, 2017). A mai publicat romanele Poveste de iarnă (1987), Acasă (1992), Educaţie tîrzie (2 vol., 1998-1999), Fetiţa (2003), Se înnoptează. Se lasă ceaţă (2006), În aşteptare (2020) şi o selecţie a articolelor sale apărute după 1990, Jurnal indirect (1990-2015) (2015).

ALEXANDRA FLORINA MĂNESCU (n. 1990) este profesor doctor de limba și literatura română în învățământul preuniversitar. În 2012, absolvă, în calitate de șefă de promoție, Facultatea de Litere, specializarea română-engleză, din cadrul Universității „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu. Fost redactor-șef al revistei „Interval” (publicație a Colegiului Național „Spiru Haret” din Târgu-Jiu) și al ziarului Universității „Constantin Brâncuşi”.

Între 2012 și 2014, dublă masterandă – Limba română actuală: structură, dinamică și funcționalitate (Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova), respectiv Administrarea și conducerea unităților de învățământ (Facultatea de Relații Internaționale, Drept și Studii Europene, Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu). Participă la numeroase sesiuni și conferințe științifice, publică zeci de articole și studii de specialitate, semnează articole în revistele „România literară”, „Orizont”, „Revue des Sciences Politiques”, „Doc.Eu”, Analele Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, „Research and science today”. Între 2015 și 2018, doctorandă a Facultății de Litere din cadrul Universității din Bucureşti (conducător ştiinţific: acad. prof. univ. dr. Nicolae Manolescu). Absolvă studiile doctorale cu distincția Summa cum laude. În prezent, lucrează la definitivarea monografiei revistei „România literară”.

Miruna Lepus (n. 1986) a publicat trei volume: „Despre Eminescu si ce am invatat descoperindu-l (2009), „Nae Ionescu sau implinirea prin tineri“ (2010) si „Tanara generatie interbelica (2015), parte a tezei de doctorat sustinute in 2015.

A publicat studii in volume colective si a ingrijit editiile: Nae Ionescu, „Drumurile destinului romanesc“, 2011; Mihai Eminescu, „Iubesc acest popor“, 2015; Nae Ionescu, Elena-Margareta Ionescu, „O carte de dragoste. A ta de tot. Al tau de tot. File de corespondenta“, 2015; Mihail Sebastian, „Articole din Cuvantul lui Nae Ionescu“, 2016; Elena-Margareta Ionescu, Nae Ionescu, „Nae si Margareta. Destinele familiei de-a lungul unui secol“, 2020 s.a.

Irina Trocan e lector universitar la Facultatea de Film din cadrul UNATC București, unde predă cursuri despre critică și analiză de film, și coordonatoarea revistei online Acoperișul de sticlă. A coordonat, împreună cu Andra Petrescu, volumul Realitatea ficțiunii, ficțiunea realului: Abordări teoretice ale documentarului (Editura Hecate, 2018, proiect editorial sprijinit de AFCN), iar mai recent, Romania Cinema Inside Out: Insights on Film Culture, Industry and Politics 1912-2019 (Editura Institutului Cultural Român, 2019). A fost selecționer la Festivalul de Scurt și Mediumetraj NexT (2011-2016) și scrie în limba română și engleză pentru publicații precum Close Up, FILM, Cineaste, Photogénie, Sight&Sound, IndieWire. În 2017-2018 a fost bursier Fulbright la University of Pennsylvania. Interesele ei de cercetare includ critica videografică, mediile digitale, filmul-eseu, festivalurile de film, reprezentarea rasială, reprezentarea istorică în cinemaul nonclasic.

Corin Braga (n. 1961) este profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere şi prorector al Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca. A publicat volumele de studii şi eseuri critice: Nichita Stănescu. Orizontul imaginar (1993), Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare (1998), 10 studii de arhetipologie (1999), Le Paradis interdit au Moyen Âge. 1. La quête manquée de l’Eden oriental (2004), La quête manquée de l’Avalon occidentale. Le Paradis interdit au Moyen Âge – 2 (2006), De la arhetip la anarhetip (2006), Concepte şi metode în cercetarea imaginarului (2007, coord.), Du paradis perdu à l’antiutopie aux XVI^e‑XVIII^e siècles (2010), Psihobiografii (2011), Les antiutopies classiques (2012), Pour une morphologie du genre utopique (2018), Archétypologie postmoderne (2019). A publicat, de asemenea, o serie de romane onirice: Noctambulii (1992), Hidra (1996), Oniria. Jurnal de vise (1985‑1995) (1999), Luiza Textoris (2012), Acedia. Jurnal de vise (1998‑2007) (2014).

Adrian Papahagi s‑a născut la Cluj în 1976. Este doctor în studii medievale al Universității Sorbona (Paris IV), conferențiar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș‑Bolyai” din Cluj și director al Centrului de Istoria Cărții și a Textelor (CODEX). A predat la Sorbona și la Institutul Catolic din Paris, a efectuat stagii doctorale și postdoctorale la Oxford și Londra, a fost bursier al guvernului francez la École Normale Supérieure și bursier al Colegiului Noua Europă. Volume publicate: Boethiana mediaevalia, București: Zeta Books, 2010; ABC‑Darul creștin‑democrației (cu ilustrații de Devis Grebu), București: Curtea Veche, 2012; Vocabularul cărții manuscrise, București: Ed. Academiei Române, 2013 (coord.); Wyrd. Ideea destinului în literatura engleză veche, Cluj: Eikon, 2014; Creștinul în cetate. Manual de supraviețuire, Iași: Doxologia, 2017; Manuscrisele medievale occidentale din România. Census, Iași: Polirom, 2018 (coord.); Shakespeare interpretat de Adrian Papahagi. Visul unei nopți de vară • Cum vă place, Iași: Polirom, 2020.

Tony Rossiter este un scriitor independent care a scris șase cărți de non-ficțiune și contribuie la rubrica „Beat the Bestsellers” la Writing Magazine. Fost diplomat și funcționar public care a lucrat la Moscova și Karachi, este consultant internațional, precum și profesor de redactare.

În perioada 1997-2004, Tony a fost consultant internațional principal la Școala Națională de Guvern din Regatul Unit. A fost implicat în proiecte de reformă a administrației publice și de gestionare a schimbărilor în multe părți din Europa Centrală și de Est.

Căsătorit, cu doi copii și doi nepoți, principalele interese ale lui Tony sunt scrisul, cititul și mersul pe jos.

Această biografie premiată explorează experiențele de război ale luiJ.R.R. Tolkien și impactul acestora asupra vieții sale și a scrierii romanelor Hobbitul și Stăpânul inelelor. „Să fii prins în plină tinerețe de anul 1914 nu a fost o experiență mai puțin traumatizantă decât cea din 1939... până în 1918, mai toți prietenii mei apropiați erau morți." Cartea dezvăluie groaza și momentele de eroism trăite de Tolkien ca ofițer în bătălia de pe Somme și introduce întrucâtva cercul de prieteni apropiați care i-au stimulat imaginația și au încurajat predilecția sa pentru elementele mitologice străvechi.

Deși a știut dintotdeauna să captiveze o audiență cu darul povestirilor sale, CONSTANTIN CICEOVAN a așteptat un timp îndelungat să scrie această carte. Amintirile copilăriei, fascinația vremurilor apuse, frânturi adunate din viețile celor din jur – toate s-au îmbinat într-un roman nostalgic pătruns de istorie, folclor și fantezie. Autorul s-a născut și a crescut în Cluj, este absolvent al Liceului „George Barițiu” din Cluj-Napoca și al Institutului de Medicină și Farmacie din același oraș. În prezent trăiește la Chicago împreună cu soția lui.

Cosmin Ciotloș (n. 1983) este lector dr. la Facultatea de Litere a Universității din București și colaborator al revistei Dilema veche. A susținut timp de zece ani principala rubrică de cronică literară a revistei România literară. A publicat o antologie a poeziei generației optzeci (Nemira, 2015), o ediție adnotată a poemului Levantul de Mircea Cărtărescu (Humanitas, 2016) și un eseu detectivistic investigând opera lui Mateiu I. Caragiale, Elementar, dragul meu Rache (Humanitas, 2017). În 2019 a primit Premiul pentru critică literară al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu" din Cluj. În 2020 a coeditat volumul de studii Harta și Legenda. Mircea Cărtărescu în 22 de lecturi (Editura Muzeul Literaturii Române).

Alexandra Christo este o autoare britanică ale cărei personaje sunt întodeauna mai amuzante și mai periculoase decât ea. A început să scrie la patru ani, după ce educatoarea i-a spus că nu poate fi zână, și refuză să-și țină în frâu imaginația. În prezent locuiește în Hertfordshire, înconjurată de prea multe cărți. Este autoarea romanului Să ucizi un regat, bestseller internațional, și a duologiei Into the Crooked Place.

IOANA PÂRVULESCU predă literatură română modernă la Facultatea de Litere din Bucureşti. A fost timp de 18 ani redactor la România literară, unde a scris săptămânal. La Editura Humanitas a iniţiat şi coordonat colecţia „Cartea de pe noptieră“. În 2013 a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru literatură.

SCRIERI: Lenevind într-un ochi (1990), Alfabetul doamnelor (1999), Prejudecăţi literare (1999), Întoarcere în Bucureştiul interbelic (2003, reed. 2007, 2018), În intimitatea secolului 19 (2005, reed. 2007, 2013), În Ţara Miticilor (2007, reed. 2008), Întoarcere în secolul 21 (2009, reed. 2018), Viaţa începe vineri (2009, reed. 2013, 2018), Cartea întrebărilor (2010), Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale (2011), Viitorul începe luni (2012), Cum continuă povestea (2014), Inocenţii (2016), Prevestirea (2020).

TRADUCERI: Angelus Silesius, Călătorul heruvimic / Cherubinischer Wandersmann (ediţie bilingvă 1999 şi 2007), Maurice Nadeau, Să fie binecuvântaţi (2002), Laurent Seksik, Consultaţia (2007), Rainer Maria Rilke, Îngerul păzitor (2007), Milan Kundera, Sărbătoarea neînsemnătăţii (2014).

ANTOLOGII: De ce te iubesc. Paradoxurile iubirii în poezia lumii (2006), Intelectuali la cratiţă. Amintiri culinare şi 50 de reţete (2012), Şi eu am trăit în comunism (2015, reed. 2018).

Născut într-o familie rusă remarcabilă, Vladimir Nabokov a ajuns în America fugind din calea naziștilor și și-a amintit perioada petrecută aici drept cea mai împlinită a vieții sale. Într-adevăr, cele mai bune lucrări ale lui s-au născut din răspunsul său la poveștile acestui pământ.

Cu farmec și profunzime, Robert Roper completează această perioadă din viața autorului: prietenia lui cu Edmund Wilson, timpul petrecut la Cornell, rolul său la Muzeul Harvard de Zoologie Comparativă.

Dar cartea își găsește nucleul narativ în călătoriile lui Nabokov și ale familiei sale în Vest. Roper a cercetat noi surse pentru a găsi detalii despre aceste călătorii și urmărește influența lor semnificativă în opera lui Nabokov: pe autostrăzile cu două benzi și în motelurile și cafenelele de la sfârșitul anilor 1940, simțim cum se schițează Lolita și înțelegem familiaritatea seducătoare a lui Nabokov cu viața cotidiană a Americii.

Fascinant... Robert Roper reușește să aducă argumente convingătoare privind rolul esențial pe care l-a jucat America atât în crearea Lolitei, cât și în configurarea carierei ulterioare a lui Nabokov. The New York Times

Camelia Dinu este doctor în filologie al Universității din București din 2011, conferențiar universitar la Departamentul de Filologie Rusă și Slavă, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. Autoare a cărților Avangarda literară rusă. Configurații și metamorfoze (Editura Universității din București, 2011) și Cazul Daniil Harms. Supraviețuirea avangardei ruse (Tracus Arte, 2019). A participat la numeroase conferințe și a scris articole și cronici pe teme legate de modernism, avangardă și postmodernism în literaturile slave. Încearcă să se vindece de obsesia lui Daniil Harms.

Marta Petreu este scriitor şi profesor. Face parte din gruparea literară „Echinox”; e membră a Uniunii Scriitorilor din România. Este profesor de istoria filosofiei româneşti la Universitatea „Babeş‑Bolyai” şi redactor‑şef al revistei Apostrof, mensual editat de Uniunea Scriitorilor din România. Doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti. A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi verbele. Alte volume de poezie: Dimineaţa tinerelor doamne (1983); Loc psihic (1991); Poeme neruşinate (1993); Cartea mîniei (1997); Apocalipsa după Marta (1999); Falanga (2001); Scara lui Iacob (2006); Asta nu este viaţa mea (2014). Ca eseist şi istoric al filosofiei româneşti, a publicat volume precum: Teze neterminate (1991); Jocurile manierismului logic (1995); Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999); Ionescu în ţara tatălui (2001); Filosofia lui Caragiale (2003); Filosofii paralele (2005); Despre bolile filosofilor. Cioran (2008); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009). A publicat, sub titlul Conversaţii cu… (2004 şi 2006), două volume de interviuri cu personalităţi ale vieţii intelectuale româneşti. A gîndit şi alcătuit mai multe volume tematice de confesiuni. A prefaţat şi îngrijit ediţii de carte de filosofie şi de literatură (Nae Ionescu, Bucur Ţincu, Constantin Rădulescu‑Motru, Radu Stanca, D.D. Roşca, Alexandru Vona ş.a.). În 2011, Editura Polirom a iniţiat seria de autor „Marta Petreu”, în care au apărut pînă în prezent: romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului (Premiul „Cartea Anului 2011” acordat de România literară şi Fundaţia Anonimul; Premiul pentru cea mai bună carte de ficţiune a anului 2011, decernat la Gala Industriei de Carte din România; laureat la Festivalul Primului Roman de la Chambéry, 2012; reeditat în colecţia Top 10+, 2019); Apocalipsa după Marta (integrală a poeziei editate pînă în 2011); Cioran sau un trecut deocheat; De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească; Filosofia lui Caragiale; O zi din viaţa mea fără durere; Ionescu în ţara tatălui; Jocurile manierismului logic; Filosofii paralele; Biblioteci în aer liber; Asta nu este viaţa mea (poezie); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian. În colecţia „Eseuri şi confesiuni” a Editurii Polirom au apărut volumele Generaţia ’27 între Holocaust şi Gulag. Mircea Eliade şi Klaus Mann despre generaţia tînără (2016) şi Despre bolile filosofilor. Cioran (2017). În 2017 publică, tot la Editura Polirom, romanul Supa de la miezul nopţii (Premiul PEN România, 2018).
Pentru cărţile ei, Marta Petreu a primit numeroase premii naţionale şi internaţionale. Mai multe volume ale sale (poezie, romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, studii asupra culturii româneşti) au fost traduse şi publicate în Franţa, S.U.A., Italia, Ungaria, Serbia, Spania, Elveţia.

VASILE PUȘCAȘ este Profesor Jean Monnet Ad Personam la Universitatea Babeș-Bolyai și cercetător la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca. Este expert în relații internaționale și reputat fost diplomat. În perioada 2000-2004 a fost negociator-șef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană, membru al Guvernului României. A absolvit studii de istorie și științe sociale și a obținut titlul de doctor în istorie la Universitatea Babeș-Bolyai. Domeniile sale de cercetare sunt: Istoria Contemporană, Relații Internaționale, Negocieri Europene, Relații Transatlantice și Europa Centrală și de Est.
Cărți: Dr. Petru Groza – pentru o „lume nouă” (1985, ediție topită),  Alma Mater Napocensis – Idealul universităţii moderne (1994), Al Doilea Război Mondial. Transilvania şi aranjamentele europene. 1940-1944 (1995), Pulsul istoriei în Europa Centrală (1998), Căderea României în Balcani (2000), Relaţii internaţionale contemporane (2003), Speranţă şi disperare – Negocieri româno-aliate, 1943-1944 (1995, 2003), Universitate-Societate-Modernizare (1995, 2003, 2019), Negociind cu Uniunea Europeană, 6 volume (2003-2005), ”Sticks and Carrots”. Regranting the Most-Favored-Nation Status for Romania (USA Congress, 1990-1996)/„Bastoane şi Morcovi”. Reacordarea Clauzei Naţiunii Celei Mai Favorizate (Congresul SUA, 1990-1996) (2006), European Negotiations. A Case Study: The Romania's Accession to EU (2006), Relaţii internaţionale/transnaţionale (2005, 2007), România şi iar România. Note pentru o istorie a prezentului (2007), România spre Uniunea Europeană. Negocierile de aderare (2000-2004) (2007), România: de la preaderare la postaderare (2008), Teme europene (2008), Euro-Topics (2009), International/Transnational Relations (2009), Managing Global Interdependencies (2010), Europa în criză (2011), Uniunea Europeană. State-Pieţe-Cetăţeni (2011), Spiritul european, azi (2012), EU Accession Negotiations (A Handbook) (2013), Negocieri pentru parteneriate (2016), România şi calea de viaţă europeană (2017), Philip E. Mosely despre Transilvania și Basarabia (2017), Iuliu Maniu văzut de românii americani (2018), Marea Unire – 1918 – România Mare (2018), Dictatul de la Viena, Transilvania și relațiile româno-ungare (1940-1944) (2020).

Profesor universitar dr. emerit la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, MIRCEA MUTHU s-a născut la 1 ianuarie 1944, în Iernut, județul Mureş. Este estetician, comparatist, balcanolog, critic şi istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România; debutul absolut în revista „Tribuna” (1967). Volume: Orientări critice, 1972; Literatura română şi spiritul sud-est european, 1976; La marginea geometriei, 1979; Paul Zarifopol între fragment şi construcţie, 1982; Permanenţe literare româneşti în perspectivă comparată, 1986; Alchimia mileniului, 1989 şi 2008; Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, 1993, 1998, 2020; Esenţe (Poeme), 1994; Cîntecul lui Leonardo, 1995; Călcîiul lui Delacroix, 1996; Făt-Frumos şi „vremea uitată” – o nouă interpretare a basmului „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” (în colaborare cu Maria Muthu), 1998 şi 2008; Dinspre Sud-Est, 1999 (versiune franceză, 2001); Lucian Blaga – dimensiuni răsăritene, 2000 şi 2002; Balcanismul literar românesc, 3 vol., 2002 şi 2008, ed. definitivă Balcanismul literar românesc. Panoramic sud-est european. Confluențe culturale, 2017 (Premiul pentru critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România); Balcanologie (vol. I, 2002, vol. II, 2004, vol. III, 2008); Grafii (Poeme), 2004; Studii de estetică românească, 2005 şi 2014 (ediţie revăzută şi adăugită);  Ochiul lui Osiris. Dialoguri, 2010; Europa de Sud-Est în memoria culturală românească. Bibliografie, 2011; Trepte (Poeme), 2013; Repere culturale transilvane, vol. I, 2013; vol. II, 2018; Estetica între mediere şi sinteză, 2016. Coautor la dicţionare de literatură română şi la numeroase volume colective. Ediţii îngrijite: Anton Pann (1973); Liviu Rebreanu (1976); Henri Jacquier (1991); Radu Stanca (1997); Eugeniu Sperantia (1997); Al. Dima (2002). Distincţii: Ordinul Naţional Pentru merit în grad de cavaler (2000); Ordre des Palmes Académiques (2001) pentru servicii aduse culturii franceze. Premiul „George Călinescu” pentru întreaga activitate, decernat de Muzeul Național al Literaturii Române, Bucureşti, 2016.

Cristina Ungureanu este conf. univ. dr. la Universitatea din Pitești, Departamentul de Limbi Străine Aplicate. Cu o licență în filologie, a susținut teza de doctorat în anul 2006, în domeniul Științelor Limbajului, la Universitatea „Jules Verne“ din Picardia, Amiens, Franța. În anul 2013, a efectuat un stagiu postdoctoral în domeniul terminologiei sociolingvistice la Universitatea din Neuchâtel, Elveţia. Predă cursurile de sociolingvistică, teoria și practica traducerii, media și comunicare în cadrul Universității din Pitești. Preocupările sale acoperă studii despre traducere, practici lingvistice, contact lingvistic, reprezentări, stereotipuri și studii despre valorizarea limbii române.

Este pasionată de scrierile Reginei Maria, pe care le cunoaște îndeaproape prin lectura acestora în limba iubită de Regină. A publicat numeroase cărți, studii și articole în țară și în străinătate și a participat la o serie de conferințe peste hotare (Irlanda, Franța, Anglia, Elveția, Malaysia, Japonia, Tunisia, Maroc, Finlanda, Coasta de Fildeș și Canada). Între volumele publicate recent, amintim primul dicționar de terminologie sociolingvistică (2017) din România și Sociolingvistică contemporană. Studii (2020), ambele apărute la Institutul European din Iași.