Eseistică

Aforisme pe care Adorno le‑a notat în anii războiului şi ai exilului

Analizand, de peste treizeci de ani, relatiile care stau la baza marilor miscari ale societatii si obsesia contemporana a productiei, Jean Baudrillard s-a plasat in miezul problemei unei generatii rebele cu repere impuse de piata atotputernica. Pune in opozitie, pe de o parte, „virtualizarea" lumii noastre, univocitatea „comertului" semnelor, virtutea iluzorie a transparentei si mistificarea valorii comerciale si, pe de alta parte, risipa schimbului simbolic, provocarea seductiei,…

Un text nu e niciodată altceva decât amprenta altui text. Astfel, putem ajunge până la originile scrisului.

Aproximativ treizeci de articole (uneori revăzute) compun această scriere care se declină în registre deja explorate în Testamente trădate şi Arta romanului.

Fragmente de jurnal, eseuri si amintiri.

Concepută dintr-o perspectivă multidisciplinară (antropologia se întâlneşte aici cu istoria, anatomia cu tehnicile plastice, filosofia cu estetica, doctrinele religioase cu cele politice), cartea pare menită să satisfacă toate curiozităţile şi toate gusturile.

„Aducându-l pe Hegel în sufletele noastre, Constantin Noica a scris o carte tulburător de contemporană, pe care, spre a-l parafraza, nu o vom putea ignora nepedepsiţi.“ (Vladimir Tismăneanu)

O veritabila istorie a hermeneuticii si semioticii.

Cauza este în general înţeleasă ca „iubire sau justiţie", şi nu „iubire şi justiţie". În limbajul curent, şi chiar la un nivel de reflecţie mai elevat, a fortiori când cele două concepte sunt prezentate în conflict, nu există, nu pot exista punţi între practica individuală a iubirii de aproape şi cea colectivă a justiţiei ce stabileşte egalitatea şi echitatea.

Nu doar o expunere de ansamblu, ci şi o sistematizare a gândirii filosofice a lui Mihai Sora, gândire sinuoasă şi imprevizibilă, cum însuşi filosoful o caracterizează.

Publicat în 2001, după ce autorul a suferit un preinfarct, Deşertul pentru totdeauna are forma unui jurnal cu însemnări zilnice, în care relatarea întâmplărilor prezente se îmbină cu întoarcerile în timp – copilăria petrecută la poalele Munţilor Făgăraş, în satul Lisa, anii de şcoală şi de liceu.

Acest microeseu, redactat la persoana a doua singular, încearcă să capteze - cu mijloacele filozofiei, ale moraliştilor, dar şi ale cercetătorului de literatură comparată - sentimentul difuz al celui care nu se simte în largul său în locul pe care îl ocupă în societate.

Arta seducţiei din Antichitate până în zilele noastre.

On the 23rd of August 2008, Professor Andrei Pleşu has marked his sixtieth birthday. In view of his distinguished service to the public welfare and his manifold contributions to academic life, the editors of this volume have invited a number of Romanian and international scholars to celebrate this event with a Festschrift.

Prietenia evită cel mai adesea gesturile publice, aşa cum virtutea creşte cel mai sigur în tăcere. Pentru a fi completă şi fidelă sieşi, admiraţia înclină spre a se face cunoscută, apelând fără ezitare la virtuţile elocinţei. Acest volum „in honorem Andrei Pleşu“ exprimă deopotrivă solidaritatea dintre diferitele vârste ale culturii române contemporane şi preţuirea unei întregi generaţii de tineri faţă de unul dintre cărturarii care, în anii comunismului şi de-a lungul tranziţiei, au întrupat…

„John Gray este un modern imprevizibil. Scrisul penetrant, referinţele heterogene şi neliniştea vibrantă a fiecărei pagini fac din acest volum un reper greu de ocolit în dezbaterea despre destinul contemporan al Occidentului.

Limbaje de dincolo sau de dincoace de limbă: limbajul visului şi al conştiinţei subliminale, limbajul - mut - al picturii, metalimbajul credinţei sau al căutării ei, limbaje secrete, nediscursive.

Structurată pe mari perioade istorice, pentru ca astfel cititorul să se poată orienta în multitudinea evenimentelor, cartea aceasta e un tezaur de rostiri ale unor personaje reale, din care multe sunt notorii, precum Alexandru cel Mare, Cezar, Ludovic al XIV-lea, Robespierre, Napoleon, Churchill sau de Gaulle.

"În 1995, după publicarea Cerului şi a Zborului, am vrut să-mi cunosc cititorii. M-am întâlnit cu ei la lansări, în discuţii informale, la autografe, luând parte la tot felul de evenimente. Am descoperit, cunoscându-i, o altă Românie decât cea politică (detestabilă), economică (mizerabilă), instituţională (irespirabilă) – de care ne-am cam săturat cu toţii.

Cartea aceasta e cea mai substantiala culegere de eseuri si articole adunate in volum de Eliade inainte de a se stabili definitiv in strainatate.

Nu ştiu cum şi-au păstrat alţii integritatea sub comunism, dar eu m-am salvat prin prieteni. În ciuda constrângerilor sociale care decurgeau firesc din statutul meu de sclav salariat, pe care îl împărţeam cu orice alt cetăţean, a existat un spaţiu privat al libertăţii, în care s-a desfăşurat adevărata noastră viaţă.

Ioana Pârvulescu are pasiunea vagabondării prin secole, aşa cum alţii o au pe aceea a călătoriilor în ţări străine.

"Cartea lui Zhuangzi este scrisă într-o proză tumultoasă, de o mare calitate literară şi poetică, fapt pentru care a rămas un model în istoria literaturii chineze. Ea apare ca o adevărată operă de autor, cu un ton personal bine conturat." (Anne Cheng, Istoria gândirii chineze)

De obicei nu e posibil să cunoaştem secretul special şi propriu al aproapelui nostru, dorinţele lui intime, necazurile, angoasa care-l tulbură sau bucuria ascunsă pe care nu o poate mărturisi, pasiunea care-l consumă sau îl exaltă, năzuinţele inimii sale, dar e sigur că putem cunoaşte rădăcina comună a secretelor tuturor oamenilor, secretul secretelor fiecăruia dintre noi, secretul Omenirii.

Putea simţi orice şi putea gândi orice. Ştia tot, citise tot. În greacă, latină, engleză, franceză, italiană. Când scria despre contigenţă, despre libertate sau despre etic, gândea ca un profesionist, deşi nu-i frecventase în mod sistematic pe filozofi.

Pentru Oliver Sacks, omul este o fiinţă muzicală prin excelenţă. Nu în cine ştie ce sens metaforic, ci într-unul cât se poate de concret: în creierul uman, zona implicată în tot ce ţine de muzica - de la compoziţie şi interpretare până la audiţie şi mişcare ritmică - e mai întinsă decât zona răspunzătoare de limbaj.

˝Nu studii de specialitate istorico-socio-literară am de gând să fac. Ca gazetar, nu am stofă de erudit şi nu am de gând să-mi croiesc un frac pentru lucrul în grădină. Nu istoria, nu istoriile mă interesează, ci firea omului, aşa cum se înfăţişează ea în scrisul făptuit exclusiv pentru (un) celălalt.˝ (Dan C. Mihăilescu)

Se mai intampla sa ne indragostim de un fenomen al naturii. Byron a mangaiat un fulger, Li Po a imbratisat oglindirea lunii in apa, Shelley a adormit printre valuri, iar Empedocle s-a imbatat cu lava.

"Minunea centrala afirmata de crestini este Intruparea. Ei spun ca Dumnezeu a devenit om. Toate celelalte miracole sunt o pregatire pentru aceasta, o manifestare sau un rezultat al ei.

O expunere extrem de antrenantă a multor bon mots, anecdote şi fleacuri picante legate de Winston Churchill, făcută de unul dintre cei mai cunoscuţi redactori de discursuri prezidenţiale şi interpreţi ai acestui mare politician – utilă în special purtătorilor de cuvânt, studenţilor de la facultăţile de istorie, celor interesaţi cu precădere de diferitele aspecte ale celui de-al Doilea Război Mondial, dar şi oricărui alt cititor.