Filozofie

Volumul Nimic fără Newton este, fără ca autorul să-şi fi propus, o istorie a filosofiei prin eseuri, care nu urmăresc succesiunea filosofilor, ci viaţa unor concepte filosofice.Noica recunoaşte doar patru filosofi, Platon, Aristotel, Kant şi Hegel. Restul, între care, cu modestie, se include, nu au reuşit. Şi totuşi, Noica a reuşit ceea ce doar unii, puţini, foarte puţini, extrem de puţini au reuşit, a reuşit să-l înţeleagă pe Kant.Între Critica Raţiunii Pure şi Critica Raţiunii Practice, pe de…

"A venit, doar, pentru noi momentul sa ne intrebam ce este filosofia. Si nu incetaseram s-o facem inainte si detineam deja raspunsul care nu s-a schimbat: filosofia este arta de a forma, de a inventa, de a confectiona concepte. Trebuia, insa, nu doar ca raspunsul sa adaposteasca in sine intrebarea, mai trebuia si ca el sa determine un moment, un prilej, niste imprejurari, niste peisaje si niste personaje, niste conditii si niste necunoscute ale intrebarii."

Prin publicarea antologiei Filosofia americană, cititorul dispune, pentru prima oară în limba română, de o culegere de scrieri reprezentative din filosofia americană, de la origini pînă în prezent. Antologia a fost proiectată inițial în două volume, primul – cuprinzînd texte din filosofia americană clasică – fiind publicat în 1999 (Editura All, București). Volumul al doilea urma să cuprindă texte din filosofia americană contemporană,…

O nouă ediție a unuia dintre textele filosofice fundamentale, care a marcat decisive dezvoltarea filosofiei moderne, continuînd să alimenteze gîndirea filosofică contemporană. Ediția revizuită conține și trei texte inedite în limba română.„Cînd citeşti cărţile lui Hume, te cuprinde mirarea că, după el, atîţi filosofi, între care unii de mare prestigiu, au putut să scrie atîtea obscurităţi şi să găsească, pentru ele, cititori recunoscători.…

Volumul de faţă reuneşte trei texte (traduse acum pentru prima dată în limba română), pe care le prezentăm într-o ordine ce nu reflectă cronologia scrierii lor: Giordano Bruno, De uinculis in genere (1588), Desiderius Erasmus, Panegyricus ad Philippum (1504) şi Institutio principis Christiani (1516). Ele stau sub semnul tehnicilor de manipulare – ca teoretizare, în micul tratat al lui Giordano Bruno, şi exemplificare, în…

Este uimitor că atît de mulți oameni de știință, filosofi și teologi cred că există un conflict serios între știință și religia teistă. În această superbă carte, cel mai de seamă filosof al religiei lămurește, cu inteligența și perceptivitatea caracteristică, de ce nici unul dintre motivele principale pentru credința că există un astfel de conflict nu are nici pe departe succes. (Michael Bergmann, Profesor de filosofie, Purdue University) Alvin Plantinga (n. 1932) este…

„Antisemitismul îi abate pe oameni în mod deplorabil de la efortul real care le este cerut. El le abate privirea de la cauzele reale ale răului lor – care își are sălașul în același timp în inima noastră egoistă și mincinoasă și în structurile sociale care sînt în cauzalitate reciprocă cu această mizerie morală – pentru a-i ațîța împotriva unei mulțimi inocente, asemenea unui echipaj mizerabil care, în loc să…

Cartea despre măr și moarte este un dialog pseudo-aristotelic de provenienţă arabă, care a străbătut ulterior patru culturi medievale. După tiparul socratic din dialogul Phaidon, textul repune în scenă ultima conversație a filosofului cu discipolii săi, dezvoltînd teme precum imortalitatea sufletului, lipsa de teamă a filosofului în fața morții şi valoarea supremă a filosofiei. Astfel, opusculul a contribuit la formarea unei reprezentări inedite a filosofului…

Traducere de Gheorghe Guțu   „Una dintre marile cărţi despre condiţia umană.“ — GABRIEL LIICEANU   Ce să fac? Moartea mă urmărește și viaţa trece în goană. Învaţă-mă să nu fug de moarte și să nu las să-mi treacă viaţa. Dă-mi curaj în înfruntarea greutăţilor și liniște deplină în faţa inevitabilului. Dezleagă-mă din strânsoarea timpului. Arată-mi că preţul vieţii nu stă-n durata ei, ci în felul cum o folosești, că se…

  Despre roata destinului, urzeala sorții și chipurile neașteptate ale ursitei se vorbește și se scrie de când lumea. Vechi și noi, culturile și civilizațiile dau înțelesuri tulburător-obscure acestor forțe nevăzute care par să conducă din umbră viețile oame­nilor. Ce este, până la urmă, destinul? O zeitate legată la ochi? Libertatea omului de a-și asuma propriile fapte și decizii? Voia lui Dumnezeu? Fatalitatea? Zece scrisori schimbate cu eleganța și firescul unei…

Valorile, ideile după care s-au călăuzit îndeobşte filozofii apar în această operă târzie a lui Nietzsche drept idoli, drept zei care au încremenit într-o eternitate stătută şi a căror evoluţie pe scena lumii, prin urmare, s-a încheiat.

O iniţiere în domeniul fascinant al descifrării apariţiilor şi al descoperirii originalităţii lucrărilor, avându-l ca "profesor" pe unul dintre cei mai importanţi filozofi francezi, Paul Ricoeur.

Esoterism şi ocultism.Surse antice şi medievale ale curentelor esoterice moderne.Aspecte esoterice în gândirea epocii târzii a Imperiului Roman.Aspecte esoterice în gândirea Evului Mediu timpuriu.Neoplatonism şi hermetism în secolul al XII-lea.Mize filozofice, alchimie, mistică în secolul al XIV-lea.

Volumul de fata cuprinde cateva dintre cele mai importante texte ale gandirii heideggeriene tarzii, care se disting printr-o profunda originalitate si densitate a limbajului. Ele atesta, inainte de toate, incercarea statornica facuta de filozoful german, in ultima perioada a vietii sale, de a vorbi „altfel decat in limbajul metafizicii".

"Vorlesungen uber die Philosophie der Geschichte" (Prelegeri de filosofia istoriei) este considerata una dintre cele mai importante opere ale filosofului german. In aceasta carte (care reprezinta o serie de prelegeri despre istoria universala) este sintetizat sistemul sau filosofic.

Cartea de fata isi propune sa raspunda la una dintre intrebarile fundamentale ale filozofiei: ce este metafizica? Metoda la care autorul face apel este una tematica si totodata istorica.

-

Lipsita de evenimente cum a fost, viata celui care a regandit din temelii cunoasterea umana i-a intrigat totusi pe contemporani. In special in ultimii sai ani, aureolat de celebritate, Kant a avut parte de o serie de discipoli care i-au stat alaturi si au relatat in amanunt cum isi petrecea ziua, ce lucruri il interesau cu deosebire si ce ganduri le impartasea apropiatilor sai.

A urmari istoria conflictului subteran dintre experimentarea "mistica" si experimentarea "stiintifica" inseamna a da seama de toate transformarile care au condus la nasterea lumii moderne.

Karl Marx e un gânditor din veacul al XIX-lea, care a avut norocul nenorocos de a fi fost expropriat, în scopuri partizane, de forţe politice şi ideologii corespunzătoare din secolul următor.Reactualizarea lui ambiguă, fidelă şi trădătoare cu schimbul, n-a reprezentat un caz singular; un destin similar avea să-l vizeze, o vreme în paralel, şi pe Friedrich Nietzsche, chiar dacă într-o direcţie opusă, manipulat de unii dintre presupuşii săi adepţi şi…

Cu ani în urmă, Dragoș Grusea îmi mărturisea că filosofia i-a distrus viaţa: l-a rupt de vraja cuvenită vărstei şi l-a împins în copca dureroasă a gândirii lucide. Culmea e că mi-o spunea cu aerul unui ins uşurat, al cărui suflet scăpase de o povară ingrată, a cărei apăsare ameninţa să-i înăbuşe elanul. Atunci am înţeles că distrugerea de care vorbea fusese de fapt o mare eliberare. Departe de a-l strivi, disciplina conceptelor îl scăpase de…

Nu putem concepe filozofia istoriei ca pe ceva separat de filozofie în general. Ea se ocupă de exemplificările adevărurilor generale stabilite de filozofie, pe care le vede întruchipate într-o manieră cît se poate de singulară şi contingentă. Cum ar putea fi manifestate certitudinile filozofiei de realitatea istorică dacă nu într-o manieră mai mult sau mai puţin conjecturală? Tocmai pentru că filozofia istoriei înseamnă întoarcerea finală a cunoaşterii…

Societatea occidentală contemporană pune mai mare preț pe moderaţie decât pe reacţia violentă şi preferă compromisul în locul conflictului. Plecând de la analiza faimosului prim vers al Iliadei, care devine o meditaţie asupra valorii mâniei ca factor de consolidare politică, Sloterdijk discută pe rând etosul creştin, comunist, islamist şi arată, dimpotrivă, că rezervele de furie şi resentiment ale populaţiilor pot fi traduse pozitiv, așa cum s-a…

În devenirea ființei istorice, timpul rostirii îl include şi pe Constantin Noica, un alt semădău preocupat de cuvintele şi sufletul limbii române, de gândul ce se înfiripă în orizontul universalului. Noica dă seama de cultura română și, mai ales, de posibilitatea rostirii filosofice. Pentru el, limba română este o limbă care „poartă cu ea întregul logos-ului, chiar dacă nu este limbă universală”, fiind astfel potrivită…

Cele arătate pe parcursul acestei lucrări credem că îndreptățesc aprecierea lui Tudor Vianu, după care „Lucian Blaga este un om de știință, preocupat să distingă, să clasifice, să ordoneze o materie intelectuală de care se apropie cu minuțiile unui analist”. La care putem adăuga sublinierea lui Vasile Băncilă – despre care filosoful nostru spunea la un moment dat că este „cel mai prețios exeget” al operei sale din generația mai nouă –, tânărul…

Acest volum se bazeaza pe un dialog intre Johannes Kabatek si Eugeniu Coseriu care se realizeaza, mai intai, printr-un interviu realizat de discipol maestrului ("Alteritate, toleranta si masochism"), unde se pune accent pe conceptul de corectitudine idiomatica. În cele ce urmeaza, Johannes Kabatek descrie opera si persoana lui Coseriu bazandu-se pe trei caracteristici care-l defineau pe lingvistul roman (memorie, logica si putere de munca). Iar in cele din urma, plecand de la edificiul…

La o prima vedere, Descartes (in Meditatii despre filosofia prima) il urmeaza pe Augustin: cu peste un mileniu mai inainte, acesta a scris Solilocvii cu privire la aceleasi teme, Dumnezeu si sufletul.Privind insa in profunzime, cele doua abordari sunt complet diferite. Augustin se afla la originea unei lungi traditii cu privire la suflet (alaturi de Sfantul Pavel), ce face din acesta casa Adevarului; Descartes, pe de alta parte, inaugureaza o epoca in care nu sufletul, distrus de fapt de…

Despre povești este cel de-al doilea volum al trilogiei intitulate Philosophy at the Limit (Filozofia la limită), din care fac parte volumele The God Who May Be (Dumnezeul care poate fi, 2001) şi Strangers, Gods and Monsters (Necunoscuți, zei şi monştri, 2003).Richard Kearney (n. 1954), filozof și scriitor, este profesor în cadrul Departamentului de Filozofie, la Boston College. A…

Această lucrare cuprinde traducerea unor texte inedite și oferă o interpretare amplă asupra operei lui Nietzsche și a conceptului de nihilism.Parcurând lucrarea, cititorii vor descoperi cum Heidegger, Colli, Montinari sau Simon analizează sistemului filosofic conceput de Neitzsche,  accentuând modul în care acesta a cercetat ontologia umană și imperiul voinței.Nihilismul, din perspectiva lui Neitzsche, este o stare de spirit care pune sub semnul întrebării…