Filozofie

Simone de Beauvoir (1908–1986) este una dintre marile voci europene ale secolului XX și una dintre figurile sale cele mai influente. Filosof și romancier, a abordat în lucrările sale chestiunea experienței libertății și obstacolele din calea acesteia. Adoptă și dezvoltă o filosofie existențialistă în care se discută relația individului cu ceilalți. Cea mai cunoscută lucrare filosofică a sa este Al doilea sex, în care Beauvoir examinează construcția culturală privitoare la corpul femeii,…

Gândirea franceză din a doua jumătate a secolului XX a fost cel mai probabil ultimul mare curent speculativ capabil să reînnoiască în întregime locul în care să punem probleme și metoda de lucru. Influența ei a fost enormă, acoperind complet geografia intelectuală și toate mediile, de la reflecția politică până la critica și experimentarea artistică. Gânditorii care au promovat această înnoire au fost numeroși și de o rară calitate intelectuală, dintre ei remarcându-se Michel Foucault…

Ce este adevărul? Care este originea lucrurilor? Există o ordine în univers? De unde vin lucrurile pe care le vedem în lume și unde merg când par să moară? La cumpăna dintre secolele al VI-lea și al V-lea î.Hr., Heraclit și Parmenide ne conduc, prin aceste întrebări, la alte interogații privitoare la relația dintre unitate și pluralitate, ființă și devenire sau eternitate și timp. Acestea sunt câteva dintre problemele care, în primele etape ale filosofiei, trasează drumul pe care îl va urma…

Filosofia lui Heidegger (1889–1976) ilustrează o ambiguitate originală care îi traversează întreaga operă: faptul de a ridica pe culmi tradiția filosofică de la Platon și Aristotel până la Hegel și Nietzsche, concomitent cu punerea în operă a distrugerii sale. În cartea sa de căpătâi, Ființă și timp (1927), întrebarea privitoare la ființă (ontologia) își face ultima apariție scenică și retorică, tocmai pentru a-și evidenția eșecul ca întrebare: sensul ființei este refractar oricărei teorii și,…

Cu privire la Blaise Pascal (1623–1662), Baudelaire a scris în Florile răului că „și-avea abisul cu dânsul mișcător“. Și așa era: un abis care l-a determinat să se confrunte cu natura umană în modul cel mai necruțător pe care istoria filosofiei l-a cunoscut până acum. Într-o perioadă marcată de o încredere neștirbită în rațiune, Pascal, profund cunoscător al acesteia, ne-a constrâns să nu ne întoarcem privirea de la limitele sale, să le acceptăm. Astfel, dorea să ne amintească faptul că…

Filosof de plan secund și puțin cunoscut, neoplatonicul Plotin (204–270) constituie fără îndoială un punct de reper în istoria gândirii, ajutându-ne să înțelegem transformarea spirituală a Greciei în secolele ce au marcat sfârșitul lumii antice. Cuprins de o profundă criză existențială, Occidentul greco-roman s-a lăsat influențat de curentele religioase orientale, de o rigoare conceptuală superioară la acea vreme. Înzestrat cu o clarviziune legendară și admirat de asistenții săi de la școala…

Polemică și controversată, opera marelui teoretician al puterii care a fost Niccolò Machiavelli nu a lăsat pe nimeni indiferent. Înzestrat cu cea mai prețuită inteligență practică din toată Renașterea, Machiavelli reflectează asupra naturii umane în contextul acțiunii politice, punând accent pe fapte, nu pe ideile justificative sau pe principiile morale. Perspectiva sa ne pune în fața unei oglinzi în care mulți preferă să nu se uite, chiar dacă e adevărat că liderii lumii păstrează un exemplar…

Ar fi imposibil să înțelegem filosofia din a doua jumătate a secolului XX fără să-l fi citit pe Jürgen Habermas (Düsseldorf, 1929). Opera acestui autor, considerat un clasic în viață, nu este exclusiv filosofică, ci intră pe teritoriul gândirii interdisciplinare, cea mai bună tradiție a teoriei critice, curentul intelectual care a pus în legătură reflecția filosofică cu științele sociale. Cartea de față pătrunde în opera vastă a lui Habermas, din care extrage o prezentare a modului decisiv în…

Hannah Arendt (1906–1975) a creat una dintre cele mai originale filosofii din secolul XX. Aceasta se îndepărtează de tradiția filosofică dominantă și ne invită să „gândim fără balustrade“, din unghiuri neobișnuite, relația complexă dintre filosofie și politică. Luările sale de poziție în ce privește spațiul comun, cadru inevitabil al condiției noastre umane, ne oferă indicii importante pentru a înțelege principalele experiențe politice ale acestui secol, precum totalitarismul, societatea…

Filosofia lui Baruch Spinoza (1632–1677) constituie apogeul gândirii raționaliste. Nici un alt autor nu s-a limitat mai riguros decât el la conceptele intelectului pur pentru a realiza o descriere a universului și a omului, a planului fizic exterior și a dimensiunii morale și afective interioare. Fascinat de metoda matematicii geometrice, proprii triumfătoarei Revoluții Științifice din secolul al XVII-lea, Spinoza și-a alcătuit filosofia pe bază de definiții, axiome și demonstrații. Uluitor…

Nu mulți autori au fost atât de caricaturizați precum Leibniz. Satira pe care i-a dedicat-o Voltaire în Candide i-a redus filosofia la optimismul celei mai bune dintre lumi... Nimic mai nedrept pentru un gânditor pe cât de prolific, pe atât de complex, a cărui operă rămâne în cea mai mare parte inedită prin dimensiuni și caracter interdisciplinar. Politician și filosof dedicat vremii sale, ca matematician a proiectat o mașină de calcul și a descoperit calculul infinitezimal, documentând și…

John Locke (1632–1704), părinte al empirismului și al liberalismului politic, este considerat unul dintre cei mai influenți filosofi din toate timpurile, în ciuda faptului că, în multe perioade, a fost aproape uitat. Cartea de față își propune să îi facă dreptate, aprofundând domeniul filosofiei, al politicii și al popularizării științei. Realizările sale sunt strâns legate de epoca și de locul cărora le -a aparținut: englez tipic pentru secolul al XVII-lea, Locke a trăit apogeul burgheziei,…

Scriitoarea japoneză Yōko OGAWA s-a născut pe 30 martie 1962 în Okayama. A absolvit cursurile de literatură anglo-americană și de scriere creativă ale Universității Waseda și în prezent trăiește în Ashiya, Hyōgo. A publicat peste 20 de opere de ficțiune și nonficțiune. Debutează în 1988 cu Agehachō ga kowareru toki (Fluturele strivit), pentru care primește Premiul Kaien. Nuvela Ninshin karendā (Calendarul sarcinii, 1990) este recompensată cu Premiul Akutagawa. În 1996 publică romanele Hotel…

ARTHUR SCHOPENHAUER s-a născut la Danzig pe 22 februarie 1788. Datorită averii moştenite de la tatăl său, a putut duce multă vreme o viaţă lipsită de griji, dedicându-se filozofiei. După studii de medicină şi ştiinţe ale naturii la Göttingen, întrerupte curând, îşi obţine în 1813 titlul de doctor în filozofie la Jena, cu lucrarea Despre împătrita rădăcină a principiului raţiunii suficiente. La sfatul îndrumătorului său de doctorat, filozoful sceptic Gottlob Ernst Schulze, îi citeşte pe Platon…

Hildegard din Bingen, scriitoare și abatesă, figură intelectuală majoră a secolului al XII-lea din Occidentul latin, își narează în Scivias viziunile mistice folosind alegoria vocii divine. Narațiunea propune un flux de imagini, convertit treptat în unul al cunoașterii revelate, consemnată pentru a îndruma omul aflat pe cale spre Creatorul său. Părțile I și a II-a ale lucrării, publicate în acest prim volum, dezbat probleme de teologie, filosofie, etică, eclesiologie și…

KIERKEGAARD Primul existențialist Søren Kierkegaard (1813–1855), autorul unei opere extrem de personale, deschide o nouă cale a filosofiei, ce statuează ca fundament al oricărui act de gândire subiectul existent, ființa umană reală și istorică. Prin intermediul acesteia construiește o nouă concepție asupra cunoașterii și adevărului, diferită de cea abstractă și eternă pe care au susținut-o idealismul și raționalismul tradiționale. Existentul concret și particular, cu încărcătura sa subiectivă…

HOBBES Autoritatea supremă a marelui Leviatan Thomas Hobbes este unul dintre cei mai străluciți – și în același timp uitați – filosofi din secolul al XVII-lea. Literat, umanist și om de știință, el a combinat empirismul și raționalismul pentru a aplica filosofiei metoda ipotetico-deductivă. Gândirea sa este amintită mai ales datorită ideilor politice. Hobbes este arhitectul unui edificiu teoretic întemeiat pe deciziile raționale ale unor indivizi hotărâți să clădească această putere suverană…

ROUSSEAU Și politica l-a făcut pe om (așa cum este)   Și politica l-a făcut pe om... așa cum este. Dacă cineva și-a dat seama că politica și cei care guvernează modelează decisiv popoarele, atunci acesta a fost Rousseau, ferm adept al impozitării marilor averi, convins că proiectul coeziunii sociale depinde de crearea unei clase de mijloc, prin eradicarea simultană a sărăciei și bogăției. A fost muzician, romancier, politolog, filosof moral, pedagog, botanist și a inaugurat genul…

WITTGENSTEIN Conștiința limitei   Ludwig Wittgenstein a revoluționat istoria filosofiei în două rânduri, astfel încât se disting două etape clare ale gândirii sale, cea corespunzătoare teoriei pictoriale a limbajului și cea care se bazează pe maxima „semnificația unui cuvânt este folosirea lui în limbaj“. Onestitatea activității sale filosofice a fost atât de mare încât nu a ezitat să răstoarne ideea principală din prima etapă, pe care mulți o susțineau încă și pe care el însuși o…

William B. Irvine este profesor de filosofie la Wright State University și locuiește în Dayton, Ohio. Filosoful preferă să scrie nu pentru alți filosofi, ci pentru cititorii dornici să-și regândească realitățile zilnice. A publicat numeroase articole și cărțile: A Guide to the Good Life: ­The Ancient Art of Stoic Joy/ Ghid pentru o viață împlinită: arta antică a bucuriei stoice (Editura Seneca, 2017), You: A Natural History, On Desire: Why We Want What We Want, A Slap in the Face: Why Insults…

Născut la Roccasecca, în anul 1225, Toma din Aquino este una dintre figurile ilustre ale teologiei și filosofiei medievale. De-a lungul carierei intelectuale, a avut un ideal fundamental care îi guvernează întreaga operă: realizarea unui acord între tradiția iudeo-creștină și viziunea greco-arabă despre lume. Astfel, el a valorificat în teologia creștină filosofia lui Aristotel și Averroes, gîndirea neoplatoniciană din opera lui Plotin, Proclos sau din lucrarea anonimă Cartea despre…

Thomas Cathcart  a studiat teologia și a condus câteva organizații medicale înainte să scrie, împreună cu Daniel Klein, amuzantul bestseller New York Times Platon și un ornitorinc intră într-un bar..., care le-a adus autorilor notorietatea. Cei doi au cotinuat seria de cărți în care explică filozofia prin glume, în paralel ținând prezentări și seminare în același spirit ludic. Thomas Cathcart locuiește în New York. Daniel Klein a scris scenarii pentru comedianți ca Lily Tomlin și Flip Wilson…

Nicolas de Condorcet (1743-1794) reprezinta una dintre figurile importante ale iluminismului francez. Elev al enciclopedistului Jean d’Alembert, el a fost preocupat mai intai de matematica, scriind o serie de lucrari in domeniul analizei si calculului integral si devenind cunoscut pentru modul in care a aplicat in astronomie rezultatele analizei matematice. Membru al Academiei Regale de Stiinte, prieten cu economistul Turgot, Condorcet devine inspector general al Monedei, aparator al…

Alexandru Volacu este conferențiar la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București, cadru didactic asociat al SNSPA și director al Bucharest Center for Political Theory. Principalele sale interese de cercetare privesc etica votului, teoriile dreptății și teoriile democrației. A publicat articole în reviste internaționale, precum Political Studies, Political Research Quarterly, Journal of Applied Philosophy, Philosophical Studies, Ethical Perspectives, Contemporary…

CARLO M. CIPOLLA (1922–2000), reoutat istoric italian, pasionat de economie, a studiat la Sorbona şi la London School of Economics. Pe parcursul îndelungatei sale cariere academice, a predat istoria economiei la University of California, Berkeley, la Institutul European din Florenţa şi la Scuola Normale din Pisa. A mai publicat, printre altele: Storia dell'economia italiana (1959), Economic History of World Population (1962), The Economic Decline of Empires (1970), The Technology of Man: A…

„Contractul social“ este primul tratat de filosofie politica pentru care oamenii nu sunt obiect, ci subiect al discursului, inventand astfel ideea democratiei absolute. Guvernatii sunt implicati la fel de mult ca printii sau guvernele; conditia cetateniei este teoretizata, in vreme ce omul este propriul supus si depinde doar de legile pe care si le prescrie. „Contractul social“ nu este doar o antologie de formule sententioase, ci un sistem de gandire interogativa, care isi dezvaluie…