Vanille

“Dincolo de fereastră, totul s-a facut alb. S-a auzit un sunet, o pocnitură de parcă ar fi crăpat ceva. A răsunat imediat o bubuitură cumplită apoi, o vibraţie. Fusese un trăsnet. A mai trăsnit o dată. Al doilea fulger, mai intens şi decât neoanele Sex Shop, şi decât vălurelele de ploaie, i-a scăldat pe cei doi în lumină - Richard a rămas cu răsuflarea tăiată zărind partea stângă a trupului lui Vanille, de o frumuseţe nespusă, iradiind o lumină argintie puternică. A avut senzaţia că atunci o vedea pentru prima oară pe femeia pe care el o culesese de pe drumuri şi pe care el o botezase Vanille.” (Mari Akasaka, Vanille)