Filozofie

„Napolitanul Giambattista Vico (1669–1744) a fost primul mare filosof din istorie. În ciuda discreției sale personale, gândirea sa a avut ecou în diverse cercuri intelectuale. L-a criticat pe Descartes, dar, în același timp, s-a raportat cu entuziasm și originalitate la inovațiile filosofice ale epocii sale. Vico a apărat o idee revoluționară, care pretindea că omul, și nu divinitatea ar fi creatorul și protagonistul propriului destin. Considerând produsele culturale ale societăților drept…

„Martinichezul Frantz Fanon (1925–1961) a desfășurat o intensă activitate în munca sa de psihiatru și filosof, vizând emanciparea indivizilor și a popoarelor. A abandonat insula colonizată din Caraibe, unde crescuse, și a plecat în Franța pentru studii. Răzvrătirea și-a făcut simțită prezența atât în modul său de a gândi, cât și în acțiunile sale: pe de-o parte, numeroasele sale scrieri au avut un impact remarcabil asupra studiilor postcoloniale, asupra teoriei criticii și evoluției marxismului…

„Prin opera sa eseistică, poetică și dramatică, Friedrich Schiller (1759–1805) s-a remarcat ca unul dintre cei mai importanți promotori ai filosofiei clasice germane. Talentul său poetic și filosofic l-au impus ca o personalitate multilaterală, pe care cultura europeană a iluminismului târziu o vedea cu ochi buni. Alternând mereu între pasiunea literară și profunzimea filosofică, Schiller a marcat într-un mod decisiv trecerea dinspre secolul al XVIII-lea spre secolul al XIX-lea, situându-se la…

„Arta războiului este o operă interesantă chiar și pentru cititorul care nu e un specialist savant în Renaștere sau, mai exact, în războaiele din modernitatea timpurie. Interesul care-l incită pe gânditorul ce transpune orice manifestare colectivă a vieţii umane la o dimensiune complet laică a acţiunii politice rezidă în privirea acută a celui care cercetează pasiunile profunde ale indivizilor și modalităţile în care ele devin factori ce produc energia colectivă, construct de mecanisme…

„A citi Principele înseamnă a face un exerciţiu important de pătrundere critică. Lectura lui este un excelent teren de antrenament al gândirii, unde privirea asupra realităţii devine o explorare care ne învaţă să dăm la o parte elementele accesorii și marginale pentru a pătrunde în adânc, acolo unde operează factorii esenţiali (pe care i-am putea numi antropologici) ai acţiunilor indivizilor, în societate și în istorie. În acest sens, fiecare pagină a Principelui este o solicitare adresată…

Tommaso Campanella. Poti invata mai mult din anatomia unei furnici decat din toate cartile lumii. Aceasta este povestea unui copil din sudul Italiei, fiul unui tata analfabet, care a devenit unul dintre oamenii intelepti ai timpului sau; este epopeea unui personaj care s-a prefacut ca este nebun doar pentru a putea continua sa-si apere viziunea originala asupra lumii; este vocea unui calugar cu faima de eretic, care a vorbit despre revolutie si a predicat aparitia unei societati de oameni…

Lakatos si Feyerabend. Stiinta intre metoda si anarhie. Ce intelegem prin stiinta? Cum putem hotari daca o teorie este stiintifica? Maghiarul Imre Lakatos (1922-1974) si austriacul Paul K. Feyerabend (1924-1994) au incercat sa raspunda acestor intrebari. Chiar daca au fost influentati in mod decisiv de Karl Popper, ambii s-au indepartat, pana la urma, de maestrul lor comun. In timp ce Lakatos introduce o versiune mai sofisticata a falsificationismului, ajungand sa elaboreze o metodologie a…

Dewey. Experimentand gandirea. John Dewey (1859-1952) a fost unul dintre parintii fondatori ai pragmatismului american, alaturi de William James si Charles S. Peirce. Insa, in timp ce acestia din urma si-au limitat activitatea filosofica la discipline specifice, Dewey a adus contributii fundamentale in aproape toate domeniile gandirii, de la logica la sociologie, de la psihologie la estetica, de la epistemologie la etica si politica. Volumul de fata prezinta directiile esentiale ale…

Rorty. Rorty si axa pragmatica Richard Rorty (1931-2007) a fost unul dintre cei mai influenti filosofi din ultimele decenii ale secolului XX. Gandirea lui s-a inscris intr-o miscare filosofica aparuta in Statele Unite in anii '80, neopragmatismul, insa avea elemente comune si cu o axa pragmatica adoptata de unii filosofi europeni. Rorty a dialogat cu traditii filosofice diferite, precum hermeneutica si analitica, si a purtat dezbateri cu personalitati ca Rawls, Habermas si Vattimo. In…

Berkeley. Empiristul ingenios In secolele al XVII-lea si al XVIII-lea apare empirismul britanic, o miscare filosofica ce se caracterizeaza, in general, prin ideea conform careia cunoasterea omeneasca trebuie sa se bazeze pe experienta. Considerat de catre filosoful italian Mario Dal Pra ca fiind "ganditorul britanic cel mai important din prima jumatate a secolului al XVIII-lea", George Berkeley (1685-1753) a fost, impreuna cu Locke si Hume, unul dintre cei mai straluciti reprezentanti ai…

Rawls. Filosoful dreptatii Niciun contemporan nu a gandit dreptatea cu entuziasmul si rigoarea lui John Rawls. Si-a dedicat toata viata incercarii de a rezolva tensiunea dintre libertate si egalitate, fara a renunta la niciuna, pentru ca intr-o democratie ambele sunt indispensabile. Filosofia sa consta in conturarea unei intuitii fundamentale: o societate echitabila se evalueaza dupa destinul pe care il rezerva celor mai napastuiti de soarta. Ideile lui Rawls au inspirat o intreaga generatie…

Cel mai influent fals literar din istoria gândirii occidentale Începând cu deceniul al treilea al secolului al VI-lea, sub pseudonimul Dionisie Areopagitul, presupus discipol atenian al Sfântului Pavel, în orientul creștin a început să circule în greacă un corpus de scrieri de o mare intensitate speculativă care propunea o lectură filosofică a credinței creștine cu scopul de a înlocui filosofia păgână aflată pe cale de dispariție, dorind astfel să rezolve disputele teologice iscate în acea…

Ultima carte publicata antum de Descartes, „Les passions de l’âme“ (1649), este rodul intregii sale filosofii. Acest tratat, un rezumat al biologiei carteziene, este orientat spre o intelegere medicala concreta a elementelor de psihofiziologie. Totusi, alaturi de observatiile stiintifice, Descartes nu ezita sa adauge notatii a caror finete aforistica a fermecat saloanele aristocratice, dar si viata culturala moderna si contemporana. Concluziile stiintifice, morale si metafizice sunt imbogatite…

Utilitarismul în slujba reformei Jeremy Bentham (1748–1832) a fost un iluminist trăitor pe pământ englez. Cunoscut pentru faptul că a formulat principiul utilitarist și pentru propunerile sale lipsite de prejudecăți pentru reformarea instituțiilor de învățământ și penitenciare, a fost înainte de orice omul care a încercat să introducă în dreptul anglo-saxon principiile continentale ale Constituției și centralității legislatorului. În ciuda numeroaselor sale tentative, nu a reușit niciodată…

Cand Machiavelli este vazut drept fondatorul stiintei politice moderne sau creatorul autonomiei politicului, trebuie sa se aiba in vedere acest termen in acceptiunea sa extinsa, profesata teorematic in Akademia lui Platon. De aceea, reflectiile asupra puterii, aflate in centrul de interes al Principelui, modeleaza diviziunile sociale in acord cu oscilatiile diviziunii puterii si societatii civile. Asta ne confirma ca momentul Machiavelli desemneaza nu numai epoca Renasterii, ci si modernitatea…

„Noii filosofi“ frământați și răzvrătiți Redescoperirea viziunii antice reprezintă începutul unei revoluții. Un exemplu elocvent al acestei maxime ne-o oferă cultura renascentistă din secolul al XV-lea. „Întoarcerea la Platon“, maestrul pe care filosofia umanistă începe să-l aibă din nou în vedere după lungul hiatus medieval, nu reprezintă semnul unei nostalgii pentru „lumea pierdută“ a vechii înțelepciuni grecești. Nu este nici măcar o alegere strategică prin care „noii filosofi“ ar fi luat…

Actualitatea democrației Alexis de Tocqueville (1805– 1859) este un gânditor care a influențat profund reflecția contemporană asupra politicii. A fost filosof, politician și, din anumite puncte de vedere, și unul dintre primii sociologi. În opera sa cea mai cunoscută, Democrația în America, reunește analiza instituțiilor, filozofia morală și observarea obiceiurilor și ne prezintă un nou tip de om, omul democratic, caracterizat prin individualism, dezinteres față de viața civilă și scepticism…

O filosofie a percepției, a corpului, a sensului „Cine sunt eu?“, „De ce am venit pe lume?“, „Sunt cu adevărat liber?“, „Cum a fost făcută lumea care mă înconjoară?“ Iată întrebări pe care ni le punem cu toții când începem să gândim, și începem să facem, chiar dacă inconștient, filosofie. Sunt întrebări deseori tulburătoare, dar care ne pot ajuta să ne perfecționăm pe noi înșine și să ne îmbunătățim viața. Acestor întrebări și multor altora de același fel a încercat să le dea un răspuns…

O filosofie eroică Giordano Bruno (1548–1600) nu este doar unul dintre cele mai importante nume ale Renașterii italiene. Nu este doar unul dintre cei mai mari filosofi din toate timpurile. Nu este numai ereticul ars pe rug de Inchiziția romană în 1600. Giordano Bruno este, mai presus de toate, un om cu multe vieți. Rând pe rând, călugăr într-o mănăstire, intelectual de curte, profesor universitar, mag cu o memorie prodigioasă, călătorește prin Europa războaielor religioase pentru a lăsa…

Un umanist coerent în vremuri tulburi Thomas Morus (1478-1535) e cunoscut pretutindeni ca autor al Utopiei, dar sa-l reducem la rangul unui utopist oarecare ar insemna o adevarata limitare a perspectivei. Morus a fost un personaj important in Anglia inceputului de secol XVI: a ocupat importante functii publice, a fost un avocat celebru, judecator al ereticilor, laic devotat credintei catolice, poet care a scris in latina si in limba populara, traducator din greaca, polemist pe teme…

Herbert Marcuse. Intre utopie si revolutie Herbert Marcuse (1898 - 1979) a fost unul dintre ganditorii de varf ai teoriei critice a secolului XX. Alaturi de Horkheimer si de Adorno, este unul dintre cele mai cunoscute nume ale "Scolii de la Frankfurt". In analizele sale referitoare la societatile ultra-industrializate si la raportul dintre umanitate si tehnologie a scris pagini care sunt si azi capabile sa ridice probleme concrete si sa stimuleze dezbateri. Cunoscut si ca filosof al Marelui…

Boethius. Consolarea in filosofie Intre secolele al V-lea si al VI-lea, lumea antica se confrunta cu amenintarea invaziilor barbare, caderea Imperiului Roman de Apus, limba greaca pare destinata disparitiei si odata cu ea toata mostenirea sa filosofica, puterea credintei crestine si contrastele din interior se acutizeaza. Acestea sunt etapele finale ale unei crize ireversibile care a deschis calea catre Evul Mediu. Boethius a fost intotdeauna constient de complexitatea anilor in care traia,…

Ludwig Feuerbach. Feuerbach si antropologia religiei Ludwig Feuerbach (1804 - 1872) a fost unul dintre primii mostenitori ai marii filosofii clasice germane. Opera sa acopera intru totul dezvoltarea asa-numitei "stangi hegeliene", impartasindu-i soarta atat in bine, cat si in rau. Discipol al lui Hegel inca din primii ani de studiu, Feuerbach se indreapta rapid in directia unei critici taioase a filosofiei speculative si sistematice. Pe aceasta traiectorie acorda o atentie deosebita temei…

Claude Levi-Strauss. O calatorie initiatica in cautarea omului Claude Levi-Strauss (1908 -2009) este unul dintre intelectualii care au influentat intreaga viziune contemporana, iar operele sale au reusit sa iasa din cercul restrans al "initiatilor" si sa ajunga in mainile tuturor. Tropice triste reprezinta o capodopera a etnologiei si a literaturii, o opera "completa". Nu doar ca Levi-Strauss s-ar putea sa fie cel mai mare antropolog al secolului XX, ci este si unul dintre cei mai relevanti…

Filosofia romantica. Arta, religie si critica Romantismul a fost unul dintre episoadele principale ale istoriei culturale din Occident si unul dintre cele mai efervescente. De la momentul aparitiei sale in Germania, intre secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, a influentat necontenit cultura artistica si filosofica. Urmele sale sunt vizibile in aproape toate curentele estetice, religioase si de gandire contemporane. Aceasta carte prezinta pulsiunile initiale care au generat o miscare de…

Descopera filosofia. Walter Benjamin. Arta, media, filosofie a istoriei. Pentru o arheologie a vremurilor moderne Initial, obiectivul intelectualului evreu de origine germana Walter Benjamin (1892-1940) era sa devina "cel mai important critic din literatura germana". Insa pana sa-si puna capat zilelor la granita franco-spaniola din teama de Gestapo, pasiunea lui speculativa se alimenteaza cu teorii dintre cele mai diverse, devenind unul dintre ganditorii originali ai ,,stiintelor culturii"…

Schelling. Intre natura si melancolie "Schelling e Schelling si trebuie sa-l luam asa cum e": aceste cuvinte il descriu foarte bine pe filosoful german Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling (1775-1854), un ganditor excentric al carui elan melodramatic a impins periculos atat viata personala, cat si filosofia lui pe marginea prapastiei. In echilibru permanent intre strigatul de triumf si prabusirea in anonimat, Schelling reprezinta o cale de mijloc intre intelectualul sobru, care face din…

Fichte. Absolutul si libertatea Filosofia lui Johann Gottlieb Fichte (1762-1814) este, folosind cuvintele autorului, "primul sistem al libertatii". La fel cum Revolutia franceza rupe lanturile exterioare ale umanitatii si doctrina stiintei lui Fichte le sfarama pe cel interioare: libertatea Eului este plasata de Fichte la originea oricarei cunostinte si a oricarei obligatii. Aceasta carte intentioneaza sa ofere, intr-un limbaj accesibil, o introducere in lectura unuia dintre cei mai…

Ioan Scotus Eriugena. Conceptia uniunii dintre Dumnezeu, om si cosmos Ioan Scotus Eriugena (circa 810 - circa 875) a fost unul dintre cei mai importanti ganditori din Evul Mediu Timpuriu, fiind considerat cel mai mare autor de limba latina in perioada dintre Sfantul Augustin si Anselm de Canterbury. Bucurandu-se de protectia lui Carol cel Plesuv, nepotul lui Carol cel Mare, filosoful de origine irlandeza a scris opere de mare profunzime speculativa, insa a fost totodata si exeget de texte…

Comte. Un ganditor pozitiv Nascut in provincie si izolat de-a lungul intregii vieti, in permanenta agitatie din cauza rasturnarilor de situatie ale unei cariere academice nefericite si mereu afectat de casatorii nepotrivite sau de lipsa lor, Auguste Comte (1798 - 1857) este initiatorul unei noi stiinte: stiinta pozitivista. Odata abandonate pretentiile fanteziste ridicate de teologie si metafizica, cunoasterea umana va fi refondata intr-o cunoastere organica si sistematica, devotata rigorii…