Filozofie

Editie critica. Text latin stabilit pe baza a opt manuscrise. Aparat critic, traducere si comentarii de Alexander Baumgarten si Mihai Maga.

Volum distins cu premiul Pulitzer „Despre ce este, de fapt, această carte, Gödel, Escher, Bach: Brilianta Ghirlandă Eternă, cunoscută de obicei după acronimul său, «GEB»? În librării, GEB poate fi întâlnită pe rafturile celor mai diverse secţiuni, între care nu doar matematică, ştiinţe generale, filozofie şi ştiinţe cognitive (ceea ce are sens), dar şi religie, ocultism sau Dumnezeu mai ştie ce. De ce e atât de greu de înţeles cu ce se ocupă această carte? Cu siguranţă nu e vorba doar de…

Antologie de Gabriel Liiceanu „Dragomir nu-şi propusese să aibă nici un «destin cultural». Spre deosebire de Noica, ce-şi pregătea în noaptea istoriei, scriind tenace şi încăpăţânat, viitoarea ieşire la lumină ca operă, Dragomir îşi asumă dintru început istoria ca noapte eternă şi se retrage în intimul pur al luminii sale interioare. Dacă nu greşesc, cred că e singura gândire specializată filozofic din istoria Europei care s-a decuplat total de orice manifestare culturală prezentă sau…

Prefață și notă biobibliografică de Gabriel Liiceanu „Prin formaţia şi activitatea sa, Huizinga apare în cultura secolului al XX-lea ca un descendent al lui Jacob Burckhardt. El înfăptuieşte, ca şi acesta, o foarte savantă, dar totodată lipsită de pedanterie sinteză între istoria cultural-politică şi aceea artistică a Occidentului – de unde şi altitudinea discursului său, care atinge adesea sfera celor mai cuprinzătoare vorbiri despre cultura şi spiritualitatea europeană. Homo ludens stă…

„Faptul că filozofia nu este o abstracţie rece, ci trăire, suferinţă şi sacrificiu pentru omenire îl ştia Nietzsche prea bine, şi a fost pentru el un exemplu. A fost condus în sus spre gheţarii erorii groteşti, dar viitorul era, în realitate, tărâmul iubirii sale, iar generaţiilor următoare, nouă, a căror tinereţe îi datorează infinitul, Nietzsche le va apărea ca o figură de un tragism plăpând şi onorabil, înconjurat cu flăcări de fulgerul acestei schimbări de epocă.“ (Thomas MANN)

În vremuri foarte recente, omenirea a învățat enorm de multe despre univers, despre trecut și despre ea însăși. Dar succesele noastre remarcabile privind cunoașterea ne-au arătat totodată și cât de puține știm: de pildă, avem acces la aproximativ doar 5 % din realitatea fizică; preistoria încă e dezvăluită, cu mii de situri ce așteaptă să fie explorate. Iar noile descoperiri din neuroștiință sunt încă la început. Așadar, ce știm, mai exact? Și ce știm acum că nu știm? Ce am învățat despre…

,,Teologul elvetian Hans Kung pledeaza [...] pentru o impacare intre rationalitate si credinta crestina. Oamenilor de stiinta le recomanda, in ce priveste "ultimele intrebari", sa-l ia in consideratie, cel putin ca ipoteza, pe Dumnezeu. Pe teologi ii indeamna sa nu ignore rezultatele recente ale cercetarilor stiintifice. De ce exista in genere ceva si nu exista nimic? Ce a fost inainte de inceputul timpului? Cum a aparut viata, cand a aparut omul? Pentru a raspunde la astfel de intrebari…

Spiritul e nemuritor, el este etern; el este așa tocmai fiindcă el este infinit, fiindcă nu este acea infinitate a spațiului, acea înălțime de cinci picioare, două picioare lățime și densitate a corpurilor, nu este Acum al timpului, cunoașterea nu este-n el de țânțari făr’ de număr, iar voința lui, libertatea lui nu-i o mulțime nesfârșită de rezistențe, nici de scopuri și activități, orice rezistențe și obstacole-ar întâmpina. Infinitatea spiritului este propria-i Ființă-în-sine, abstractă…

,,Din proiectul postum al lucrării intitulate Constantele filosofice ale fiinţei, numai patru capitole pot fi identificate ca inedite. Alte patru sunt rezultatul unor studii care, vreme de mai bine de un deceniu, au fost asiduu prelucrate şi adaptate pentru a căpăta vocaţie unitară. Din chiar voinţa autorului, ultimele două (capitolele IX şi X), redactate şi acestea cu o eleganţă a stilului deloc infatuată, însă cu atât mai remarcabilă, au fost destinate unui volum aparte care, în viitorul…

Într-o suită de reflecții articulate în jurul marilor curente filosofice, istorico-religioase și socioculturale care au modelat civilizația creștină, începând din secolul al IV-lea și până în zilele noastre, Chantal Delsol cercetează, cu o remarcabilă luciditate, cauzele destrămării Creștinătății, precum și consecințele acestui fenomen asupra celor două domenii fondatoare ale existenței umane: morala și ontologia. Sub asaltul modernității, al ideilor raționaliste din Epoca Luminilor și al…

Tot ce sustine filosofia lui Constantin Noica, ideile "devenirii intru fiinta", intreaga schema operativa a individualului, determinatiilor si generalului, pare sa nu vizeze altceva decat carente ale lumii, deficiente ale acesteia. Termenii in care Noica interpreteaza lumea sunt cei obisnuiti ai filosofiei: individual, determinatii, general, numiti aici abreviat IDG. Ei sunt termenii clasici, consacrati ai filosofiei, usor de regasit in orice breviar al lexicului filosofic. Asadar, e usor de…

Filozoful Daniel C. Dennett supune fenomenul religios unei analize cu adevărat ştiinţifice şi multidisciplinare, ţinând seama de imensa complexitate a aspectelor lui antropologice, psihologice, sociale şi istorice, și abordează frontal atât problema originilor, cât şi a semnificațiilor sale în lumea de azi. Ruperea vrăjii pornește de la convingerea autorului că, prin rolul pe care religia continuă să-l joace în conflictele sociale şi politice, ca şi în căutarea de către miliarde de oameni a…

Într-un survol tematic și demonstrativ clar, relevând raportul gândirii cioraniene cu filosofia în ideea descifrării acestui ethos particular care e cel al gânditorului privat, Adrian Buzdugan păstrează, pe cât posibil, o abordare echidistantă, lucidă și rafinată, fără a evita însă afirmațiile categorice, inserate în demersul care, deși afirmat subiectiv, nu e mai puțin convingător. Într-o limbă suplă și plastică, ce-l onorează pe marele stilist de care se ocupă, argumentația curge alert, iar…

Filozofia unei vieți simple cartografiază idei și practici ale simplității din Antichitate până în zilele noastre. Jérôme Brillaud discută mai ales concepțiile și motivațiile unor filozofi și personalități precum Diogene, Marcus Aurelius, Rousseau, Thoreau și Steve Jobs, dar și ale unor mișcări religioase și curente moderne care au îmbrățișat un stil de viață simplu. Viața dedicată simplității înseamnă liniștirea zgomotului din jurul nostru și din noi înșine pentru a putea ajunge la adevărata…

Postmodernismul contemporan este o epocă de mari contradicții existențiale în istoria mântuirii omului și a lumii: credința coexistă cu necredința, valoarea cu non­valoarea, progresul cu regresul. Tendința dominantă este recesivă, de abandonare a raportării omului la Dumnezeu, de disoluție a valorilor perene ale dreptei credințe și culturii, de transformarea omului în individ dominat de raționalismul tehnologic și de schimbarea statutului său existențial din scop al creației într-un simplu…

Proiectul de difuzare a Conceptelor-cheie din cultura și gândirea chineză este unul fundamental, deosebit de important pentru popularizarea în plan internațional a principiilor și textelor clasice specifice culturii chineze. Traducerile termenilor din carte sunt rezultatul comun al eforturilor depuse de intelectuali străini și chinezi; traducerile au fost realizate în mod fidel după standardele textului original, reflectând, astfel, nivelul avansat de difuzare în limba engleză a cercetărilor…

„Operă de moralist? Literatură? Filozofie? Poate că cel mai corect ar fi să numim paginile „Caietelor” lui Cioran jurnalul condiţiei umane. Nimeni n-a vorbit cu atâta sinceritate, cu atâta vervă și har pentru fiecare dintre noi. Niciodată inteligenţa n-a fost mai destrăbălată ca în paginile acestui Cioran în pijama, decontractat, eliberat de rigorile și eleganţa «marelui stil» din cărţile sale antume. Niciodată un necunoscut, punând pe hârtie doar pentru el cele mai necenzurate gânduri care…

„...O astfel de carte istoriseşte o fabulă care, cu sau fără noi, merita să fie inventată.“ (Constantin NOICA) Mult iubite Domnule Noica, Ţin pe masa mea o poză pe care Andrei ne-a făcut-o la Păltiniş, în timp ce urcam pe poteca pietruită care duce spre cabana d-voastră. Poza este făcută din spate şi are în ea o elocvenţă a însoţirii care mă fascinează de câte ori o privesc. Poate pentru că astăzi este ajunul Crăciunului şi simt nevoia să mă deschid către obiectele iubirilor şi veneraţiilor…

Introducere și tabel cronologic de Dionisie Pîrvuloiu „Una dintre marile cărţi despre condiţia umană.“ — GABRIEL LIICEANU „Nici retrasă vieţuire filozofică, mângâiere comodă a unui spirit mandarin, nici viaţă politică numai, pentru care idealul este vană podoabă, ci zbatere dramatică între forma supremă a omului, înţeleptul stoic, ce ridică pe om la măsura zeilor, și tristele împrejurări ale vremii neroniene, ce-i împovărau conștiinţa târâtă în abjecţia unei epoci fără seamăn. La…

Partile dialogului, pe cat sunt mai individualizate, pe atata se presupun intregitor, distincte, teologia si filosofia, ca onto-metafizica indeosebi, prin multe sunt ele insele, dar si prin mai multe, comunica. In urmare fireasca si teologul cu filosoful.

A scrie o carte despre Dumnezeu reprezinta o incercare temerara, pe care multi o vor privi cu circumspectie. Celui ce se declara ateu, o cercetare precum cea de fata i se va parea inutila de vreme ce l-ar confrunta cu obiectul negatiei sale. Cel credincios ma va intreba, probabil: „ce rost are sa incerc sa Il scrutez pe Cel-Vesnic atunci cand ma simt supravegheat, ocrotit si iubit de El?”.

Natura întreagă a apărut şi a evoluat prin coordonarea Divinităţii. Ştiinţa ateistă nu poate explica, prin teorii serioase, apariţia materiei din nimic, apoi apariţia vieţii din materia moartăşi, în final, apariţia conştiinţei umane. De fapt, ştiinţa singură nu poate, nici măcar, să ne spună ce este materia şi nici ce este conştiinţa. Spiritualitatea ne învaţă că atât materia, cât şi spiritul sunt forme de energie create de Divinitate. Toate aceste mari enigme ale istoriei naturale (şi chiar şi…

Ediție bilingvă Autoritățile lui Aristotel sunt un florilegiu filosofic de largă răspândire în universitățile europene ale Evului Mediu. El a funcționat pentru medievali ca un filtru de cunoaștere a operei aristotelice și, mai larg, a gândirii antice. Uneori iluminând și clarificând, alteori umbrind și resemnificând sursele din care s-a inspirat, acest florilegiu este azi un instrument fundamental de studiu al evoluției gândirii medievale. Dar nu ar fi deloc surprinzător ca el, prin…

Volumul face parte din lucrările manuscrise rămase de pe urma filozofului blăjean Ioan Miclea (1902‑1982), putând fi socotit astfel o lucrare de sertar. Legea învăță­mântului din 1948 i-a interzis să mai profeseze, iar religia greco-catolică a fost condamnată la recluziune. Profeso­rul și teologul a fost scos în afara legii pe 1 decembrie 1948, ridicându-i-se dreptul de publicare. El însă a con­tinuat să scrie cu tenacitate, furie și revoltă o mulțime de articole, studii, cărți, note de…

O analiză fascinantă a operei celor doi mari pictori făcută de unul dintre cei mai originali filozofi ai secolului trecut. Velazquez. Goya este o analiză inedită a vieților celor doi pictori în care Jose Ortega y Gasset își dezvăluie extraordinara intuiție grație căreia reconstituie profilul strict pe care-l capătă destinul fiecăruia. Studiile sînt și un prilej de a medita asupra unor chestiuni generale de metodologie a istoriei artelor, de filozofie şi de istorie, precum şi asupra…

Paideuma occidentală se caracterizează prin urmare printr-o „furie organizată”, prin permanenta vigoare a efectului ei; paideuma orientală, prin alternanţa bruscă de calm răbdător şi extaz sălbatic, adică printr-o turbare neînfrînată. Aceasta din urmă este de o forţă incomparabil mai mare decît cea dintîi.

Tema este una interdisciplinară: nivelurile lumii în filosofia religiei (cu câteva exemple din cosmologii tradiționale) și filosofia științei. Se discută despre nivelurile realității conform noilor cercetări din știință (mai ales filosofia fizicii).

Metafizica a exercitat o influență majoră asupra istoriei filosofiei occidentale.Este considerată una din operele filosofice fundamentale și una din lucrările principale ale lui Aristotel.

Volumul îl prezintă – într-un mod critic – pe omul, intelectualul și filosoful Martin Heidegger, fără a conține însă un caracter pur biografic și fără a avea pretenția unei analize exhaustive asupra operei sale. Martin Heidegger. Interviu în revista Der Spiegel. Însemnări despre cazul Heidegger are trei părți: Martin Heidegger. Interviu în revista Der Spiegel, Martin Heidegger: Rectorul 1933-1934. Fapte și gânduri și Însemnări despre Heidegger.

Volumul de față din „Conceptele cheie din gândirea și cultura chineză” surprinde esența tradiției culturale a Chinei precum și nucleul ideologic specific acestui spațiu cultural. Acesta abordează unicitatea gândirii chineze, matrița sa structurală, sistemul discursiv care operează cu simbolurile culturale și cu modurile de expresie a gândirii chineze. De-a lungul vastei sale istorii, China și-a articulat propria tradiție culturală și propria rigoare academică de analiză, conceptele…