Textele acestui volum cuprind analiza de sine a unui intelectual care traieste deja, cu o exigenta si cu o luciditate putin comune, in orizontul crestin si care isi pune problema intrarii in Biserica. Actul acesta cere, dupa Simone Weil, o adeziune integrala, inclusiv adeziunea inteligentei.
Intelepciunea e savoare: ea inseamna a gusta din cunoasterea "Celui cu totul altul". Credinta inseamna certitudinea ca aceasta cunoastere e nesfarsita, ca savoarea ei e inepuizabila. Textele acestei colectii se refera la o asemenea cunoastere, la stradania de a o atinge, de a-i simti gustul veritabil.
Despre Andre Scrima, prietenul sau, teologul indo-catalan Raimon Panikkar spunea ca "in fiece clipa aveai dinainte, indiferent la ce subiect s-ar fi referit discutia, calugarul si intelectualul". Cu aceasta dubla pasiune, care isi regasea in el o veche si fireasca unitate, interpreta Andre Scrima evenimentele spiritului, ale actualitatii, ale traditiilor religioase.
Prieteni si apropiati ai lui Andre Scrima, interlocutori in cercuri publice sau private de studiu, in intalniri ecleziale ori academice, s-au reunit la Colegiul Noua Europa - un institut de studii avansate din Bucuresti - in memoria unui om inclasabil, pentru care drumul monahal ducea catre universalul spiritual, iar rigoarea stiintifica era nedespartita de bucuria evenimentelor Duhului.
"Volumul de fata nu e conceput ca o biografie. Biografii s-au mai scris si se vor mai scrie, mai mult sau mai putin exacte, mai mult sau mai putin "stiintifice", mai mult sau mai putin impartiale. Iata de ce nu se vor gasi aici multe date, ani, in sfarsit toate acele precizari si preciziuni care nu fac decat sa abstractizeze subiectul si sa-l departeze de cititor.
S-a spus intr-adevar totul despre Fiul omului? Patru Evanghelii redactate la cateva decenii de la moartea sa, faptele apostolilor, o pagina din istoricul Flavius Iosephus - in parte trucata -, pot fi acestea elemente suficiente pentru fundamentarea unei certitudini istorice cu privire la viata Mantuitorului?
De-a lungul tradiţiei creştine, Iuda a fost înfăţişat drept mărul putred din coşul apostolic. Nicăieri în tradiţia creştină nu a fost tratat cu bunăvoinţă. Până acum. În Evanghelia pierdută a lui Iuda, protagonistul este singurul dintre ucenici care l-a înţeles pe Isus. Doar Iuda a întrezărit adevărul. De aceea, numai lui i-a dăruit Isus revelaţia...
''Traducând aceste cinci cărţi de străveche şi mare faima în Vechiul Testament, am urmărit ca, fără a literariza sau poetiza în mod forţat originalele, să le ofer cititorului drept ceea ce sunt, capodopere ale literaturii omenirii întregi, capabile să emoţioneze prin însăşi redarea cât mai credincioasă a originalului.
Volumul de faţă încearcă să redefinească orthodoxia, cu h, prin lărgirea semantică a termenului. Orthodoxia nu trebuie identificată cu ortodoxia - confesiune creştină rezultată în urma rupturii de la 1054.
Potrivit primilor crestini, viata deplina, adevarata a invierii este de neconceput separat de noul trup, "trupul spiritual", cu care cei morti vor fi imbracati atunci cand cerul si pamanatul vor fi recreate.
Esenta nu se "reveleaza" decat sub "forma" predispozitiei fiintei care primeste aceasta "revelatie"; nu se produce niciodata-altceva. Din acel moment, fiinta va primi revelatia esentiala si nu va vedea in oglinda divina decat propria sa "forma"; nu va vedea pe Dumnezeu - este cu neputinta sa-l vada stiind totodata ca ea nu isi vede propria "forma" datorita oglinzii divine.
Cartea lui Rudolf Otto a avut parte de un imens succes de public. De-a lungul timpului, ea a fost chiar un bestseller. Potrivit lui Mircea Eliade, un mare admirator si, intr-un anumit sens, un adept al teoriei asupra sacrului a savantului german, "rasunetul mondial" al lucrarii "se datoreaza, fara indoiala, in primul rand noutatii si originalitatii perspectivei adoptate de autor.
„Jurnalul fericirii este in egala masura o opera de bilant existential (asemenea Luntrei lui Caron de Lucian Blaga), dar si una conturind devenirea si cristalizarea unei constiinte – in toate componentele ei: teologica si morala, civica si politica, estetica etc.", este de parere ingrijitorul noii editii.
Literatura crestina a primelor secole contine, pe linga textele preluate in canonul Bisericii, si o serie de „apocrife", numite astfel datorita caracterului lor derivat sau „ezoteric".
Intelepciunea e savoare: ea inseamna a gusta din cunoasterea Celui cu totul altul. Credinta inseamna certitudinea ca aceasta cunoastere e nesfarsita, ca savoarea ei e inepuizabila. Textele acestei colectii se refera la o asemenea cunoastere, la stradania de a o atinge, de a-i simti gustul veritabil. Ele vorbesc, cel mai adesea, in numele unei experiente personale si au, de aceea, simplitatea, precizia si prospetimea unei cunoasteri vii.
"Pasionata de absolut", Simone Weil considera ca numai intalnirea nuptiala intre suflet si Dumnezeu poate primi numele de iubire explicita, directa, efectiva. Dar, ca orice iubire, si aceasta cere pregatire, asteptare, dorinta. Cere conformitatea cu cel iubit in absenta lui.
Ginditor catolic, atent la toate intelepciunile autentice ale lumii, Gustave Thibon are un intelect plin de verva si o fraza elegant sculptata. E o placere sa il citesti. Pornind de la Marc Aureliu, de la Platon, de la lecturi, cuvinte si experiente de fiecare zi, el vorbeste, in scurte notatii, despre om ca recipient al unei farame de eternitate, despre om ca responsabil pentru destinul lui Dumnezeu intrupat.
In ajunul mortii sale premature (1958), Vladimir Lossky a revazut si a reunit in volum o serie de studii reprezentand stadiul ultim al gandirii sale, dedicata intalnirii Occidentului cu spiritualitatea rasariteana.
Editie bilingva. Traducere din limba latina si tabel cronologic de Adrian Cotora. Nota introductiva si note de Alexander Baumgarten. Postfata si bibliografie de Ana Irimescu.
Putini au fost intelectualii inzestrati cu credinta care, pusi in situatii-limita de existenta, sa nu se fi dezis de ea prin comportamentul lor. Prin greselile, compromisurile si uneori abjectiile pe care le-au savirsit, ei au aratat ca intre teoria despre religie si viata practica in granitele aceleiasi religii nu exista nici o legatura.
"Minunea centrala afirmata de crestini este Intruparea. Ei spun ca Dumnezeu a devenit om. Toate celelalte miracole sunt o pregatire pentru aceasta, o manifestare sau un rezultat al ei.
Lucrarea inaugureaza editorial seria cercetarilor consacrate de Culianu gnosticismului, fiind urmata, peste ani, de "Gnozele dualiste ale Occidentului" (1989, Polirom, 2002) si de "Arborele gnozei" (aparuta postum, in 1992; Polirom, editia a II-a, 2005).
Cartea cuprinde studii, articole si prelegeri deja publicate si unele inedite despre viata si opera celor doi istorici ai religiilor. Sint abordate si aspecte delicate sau controversate, precum simpatia legionara a lui Eliade, asasinarea lui Culianu, relatia lui Andrei Oisteanu cu Securitatea.
„Scrisă bine, cu îngrijire, cartea lui George Ardeleanu (la origine, o teză de doctorat) merită toată lauda noastră. De multă vreme n-am mai avut în mână o lucrare atât de serioasă şi pe care autorul să o scoată la iveală cu un efort atât de îndelungat, de ani şi ani de muncă. Nu e nici o urmă de superficialitate. Steinhardt avea, putem spune, tot dreptul să fie cercetat, om şi operă, în acest mod.
Cuvint inainte de Mihai Sora.Lucrarea propune o abordare complexa a Ortodoxiei, pornind de la premisa ca traumele istorice ale Romaniei au creat o maniera deseori eronata de a intelege si de a trai religia crestina.
Volumul reprezintă o sinteză a textelor şi a gîndirii teologice ale lui Steinhardt, dar şi o încununare a tuturor scrierilor cunoscutului critic şi eseist încreştinat în inchisoarea de la Jilava şi călugărit la Mănăstirea Rohia din Maramureş.
Volumul care incheie monumentalul proiect Traditia crestina, opera a unuia dintre cei mai mari teologi ai secolului XX.Rationalism, agnosticism si incredere nemasurata in capacitatea stiintei de a raspunde la orice intrebare, pe de o parte; pietism, misticism ce imbraca adesea forme excesive si o viziune apocaliptica, pe de alta parte – astfel ar putea fi descrise raporturile dintre cultura moderna si teologia crestina dupa 1700.
Please complete your information below to login.
Conectare
Creează un cont nou