Maestrul din Petersburg

Dostoievski, cel pe care îl cunoaştem filtrat printr-o sensibilitate contemporană, este aparent un antierou: un bărbat între două vârste, care şi-a pierdut credinţele tinereţii şi se îndreaptă cu paşi repezi spre ruină trupească şi spirituală.

Tocmai acest bărbat îşi asumă însă elucidarea unui mister cumplit, pe o veche schemă a datoriei şi paricidului simbolic: moartea fiului său vitreg, Pavel. Într-o Rusie violentă şi opresivă, aflată în pragul revoluţiei, Dostoievski găseşte printre hârtiile fiului său o listă neagră, ceea ce confirmă asocierea lui Pavel cu gruparea anarhistă Răzbunarea Poporului, condusă de oportunistul Nechaev, chiar posibilul ucigaş.

Un bildungsroman care se derulează în sens invers, Maestrul din Petersburg urmăreşte traseul psihologic al scriitorului care, pe fondul unei stranii şi contorsionate poveşti de dragoste târzii, îşi descoperă fiul prezent prin absenţă. Revelaţia din final, când Dostoievski se vede reflectat în ochii fiului său prin intermediul unor scurte povestiri ale acestuia pe tema paricidului, pune coroana de spini pe fruntea unei civilizaţii aflate în pragul descompunerii.

Romanul lui Coetzee lansează întrebări despre conştiinţă, luciditate şi suferinţă într-un stil nuanţat, deloc emfatic, chiar dacă sunt filtrate prin mai multe secole literare, fiecare cu răspunsurile lui.