Poezie

„Am înțeles îndată și pe deplin că sunteți un poet desăvârșit și că vă distingeți fără putință de tăgadă între toți ceilalți prin lumina geniului creator și prin grația stilului.“ —   Scrisoarea lui PIETRO BEMBO către Garcilaso de la Vega, 26 august 1535 „Contribuția lui Garcilaso de la Vega la istoria poeziei spaniole se înscrie în intervalul restrâns al unui deceniu, între 1526 și 1536, o epocă ce poartă în sine energiile cu totul excepționale ale sfârșitului marii Renașteri florentine,…

odihna setea face ca oamenii să ajungă la inima deșertului. la rândul meu, aud doar sunetele viorii și loviturile de baston ale Orbului care traversează Plaza Lerdo pentru cafeaua neagră și tare, mă întorc în Mexic pentru femeia cu două inimi și doctorul care salvează o viață pentru a o prelungi pe a sa. drumul este abrupt. nu pot lua cu mine pe nimeni. rolul oricărui om în viața mea s-a sfârșit. la ora asta nu va mai trece nimeni pe aici, la ora asta nimeni nu așteaptă să plouă în…

Paradoxal în fascinația pe care poemele lui Dorian Stoilescu au exercitat-o din prima clipă asupra mea a fost raportul – contradictoriu și, în același timp, armonios și neliniștitor ca o aură – dintre indiferența formei și sfâșietoarea implicare sufletească și intelectuală, și chiar fizică (pentru că o durere este întotdeauna ceva fizic) a conținutului. Un poet metamodern căruia îi pasă de tot ce vede, de tot ce simte, de tot ce încearcă să înțeleagă sub imperiul unei aproape insuportabile…

Andrei scrie despre Richard cu atenția, căldura și compasiunea unui poet-biograf, a unui părinte pe care acesta nu l-a avut niciodată, înţelegându-l în profunzime. Volumul este traversat de iubire/iubiri, motorul existențial al poeților, și de sentimentul că cineva te recunoaște și te acceptă, chiar și atunci când tu însuți nu te mai recunoști și nu te mai accepți. O odă închinată poeților blestemați dintotdeauna. - Andrei Dósa

Vasile Nedelciu, prin noua sa carte, Singurătatea nu-și negociază hotarele, afirmă o voce lirică distinctă între colegii săi de generație; poetul debutînd în presa literară de peste Prut în 1974. Cu o frunte brăzdată de riduri ca o tăbliță cu hieroglife, poezia sa este însoțită de o ironie fină, distinsă, umbrită firesc, de autoironia celui păscut de nevoile vieții. În Cărțile și prietenii constată: Dar ce ne surprinde mai mult la această poveste/ e că, avînd în sfîrșit casă și masă,/ cu toate…

Florina Zaharia a initiat si coordonat urmatoarele proiecte culturale: Coffezie, Ziua Mondiala a Poeziei; Raftarg, Ziua Mondiala a Cartii; CartEsente, colectie de poeti contemporani; Festivalul International de Literatura POEZIA – PORT LA DUNARE; Gala Scriitorilor.

Poezie de dragoste, poezie erotica, poezie care jongleaza melancolic cu experienta si cu memoria, poezie ludica, ironica, fantasta, aluvionara si cat se poate de cruda. Poezie ca foile de ceapa, poezie ca metalul topit si poezie ca masca. Toate acestea le veti gasi in cartea Doinei Roman, intr-o poveste despre feminitate si putere, despre sensibilitate ca arma in fata abuzului, a ipocriziei, a pierderii si-a ratarii. Glamour este o forma de-a exista. - Cosmin Perta

Ghiozdanul cu poezii este o colecție luminoasă de versuri pentru copii, o călătorie prin anotimpuri, emoții, valori și descoperiri mici, dar esențiale. Fiecare poezie este o lecție delicată despre iubire, bunătate, curaj, respect, grijă pentru cei dragi și frumusețea lucrurilor simple. Scrise cu gingășie și sinceritate, aceste poezii îi ajută pe cei mici să înțeleagă lumea din jur prin rime jucăușe și imagini vii. Părinții vor regăsi în ele, bucuria de a citi împreună cu copiii lor, iar…

Volumul de față editează bilingv un poem encomiastic dedicat regimentului al II-lea de graniță românesc de la Năsăud, compus și publicat în anul 1768 de comandantul acestuia, contele italian Antonio Cosimelli, sub pseudonimul Sylvius Tannoli. Spre deosebire de prima traducere a acestui poem, realizată în proză în anul 1925 de Vasile Bichigean, versiunea actuală este în versuri.  În anul 1925, poemul a cunoscut o traducere în proză realizată de Vasile Bichigean, publicată în paginile…

Cel mai bine vândut poet contemporan de limbă spaniolă. „Albastru este un loc nepopulat, nelocuit de vreun trup viu, un spațiu vast în care totul stă să fie construit, în care totul stă să fie născut. Albastru este primul pământ, dar și ultimul: prima dată când se iubește, când se sărută, dar și când se pierde. Albastru este începutul unui drum și este, totodată, cât s-a parcurs până acum. În Albastru, totul vrea să se așeze încet, încet, sub un cer senin, ca o poezie care știe unde să atingă,…

Sub sunet de cobză și înregistrări de organe este un volum care explorează fragilitatea umană, limitele emoției și confruntarea permanentă dintre lumină și întuneric.

„Cartea pe care o ții acum în mână este o carte amară. Mai precis, este o carte frumoasă și amară. De ce amară? Pentru că ochiul atent al micuței noastre psiholoage, care este Cătălina Soare-Hüll, pare că a înnebunit, de vreme ce își propune să străbată, cale de o viață, între momentul în care „bibilicile țipau îngrozitor/ […] că nu le plăcea mirosul de nou-născut” sau, cu alte cuvinte, „pescărușii adormiți în visul meu/ se trezesc speriați de strigătele unor copii” și momentul în care „corpul…

„Poezia Doinei Adriana Nicolăiță pare absolut solitară în concertul poeziei noastre de astăzi. Atât al celei optzeciste, cu toată diversitatea ei, totuși, spectaculoasă, cât și în cel mai proaspăt al ultimilor veniți în poezie, uniți mai degrabă prin spirit polemic la precedentul decât prin noutate validată estetic: cea minimalistă, nonmetaforică, aproape epică, seacă, cu intenție, în construcție. Autoarea scrie total în absența, în ignorarea celor două tendințe. Poeziile ei par niște…

Când citesc poeziile lui Dan Mihuț, parcă mă uit la un om care se așază la masă într-o cârciumă, cu o țigară într-o mână, un pahar de vin în alta, iar cu celelalte – multe – mâini pline de bisturie, drujbe, cuțite mari și mici și instrumente de lucrat lemn și marmură. Își scoate organele pe rând pe masă, meșterește la ele și le îndeasă la loc, mereu nemulțumit, de parcă l-ar deranja ceva și nu știe ce. Lucrează fără grabă, rar cu nervi, uneori cu delicatețe, altădată brutal, după cum cere…

„Și tocmai aceasta e problema:/nu am timp” scrie decisiv Iulian Mardar. Gândurile au căzut într-adevăr peste el înainte de vreme, înțeleasă ca epuizare a timpului. Poet autentic, mizând pe idee chiar atunci când jonglează ludic cu vocabularul, autorul are acea gravitate care vine din conștiința autenticei mize a limbajului, a poeziei. Metafizică și social-morală. Imaginile au forță: locuri de muncă trec dimineața ținând oameni în lanț, genunchii au semne de rugăciune, „poetul se începe acolo…

Un volum hibrid care se citeste ca un roman distopic. In universul SF creat de autoare, un android trece printr-o criza existentiala improbabila. Accesarea emotiilor este teoretica, mecanizata, iar perspectiva originalului creeaza pe rand disconfort si apropiere.

Eram fericiți şi nu ştiam „Eram fericiţi şi nu ştiam" Că dragostea noastră era Aer, aur și rugăciune Iar sufletele noastre Locuiau unul în celălalt Ca sunetul mării într-o scoică 9-10 martie 2026

Poezia este pentru mine o lume întreagă, nu o cameră a singurătății. Este un teritoriu în care memoria devine geografie interioară, în care iubirea și pierderea nu se anulează, ci se transformă una pe cealaltă. Tatăl, mama, copilăria, orașul, exilul și întoarcerea își găsesc locul fără a fi reduse la teză. Poezia mă ajută să înțeleg viața și oamenii, dar mai ales propria stare lăuntrică. Fără ea, cuvintele rămân reci, iar lumea își pierde din sensuri.

Cine este familiarizat cu poezia Alinei Caraghin face experiența metamorfozei feminine în toate stările ei. „Efectul optic” pe care îl produce noul ei volum ne luminează  prin „contururile” de viață pe care ni le propune, căci „poemul vorbește în inima poetului”. „Marea inimă” care traversează întregul volum, „locul în care viețuiește orice dragoste”, descoperă femeia care se prelungește în lume prin dăruirea de sine, în universul pe care îl trăiește diurn, rod al posibilelor…

Robert Gabriel Elekes (n. 1985, Brașov) a publicat volumele de poezie aici îmi iau dinții-n spinare și adio (2015) și o dronă care să mă vrea în sfârșit doar pe mine (Casa de Editură Max Blecher, 2018). În 2015 a pornit seria de lecturi „Dactăr Nicu’s Skyzoid Poets”, ajunsă la ediția 80. Poet, performer și traducător, doctor în Filologie cu o lucrare ce tratează opera scriitorilor germani din România anilor ‘70-‘80, predă la Universitatea „Transilvania” din…

Versurile Juliei Fiedorczuk seamănă cu niște fotografii cu granulație accentuată, caracterizate de o rezoluție ridicată, ca și cum fiecare lucru ar fi fost chemat la existență printr-un act de excepție. În pofida cadrelor precise, poemele sunt pline de contraste, fisuri, goluri, elipse și alăturări surprinzătoare. Într-o lectură inițială, nesintetică, avem impresia că spațiul dintre lucruri și dincolo de ele se dilată, curge într-un mod neorientat, ceea ce conferă obiectelor familiare un…

„Dincolo de doinizările baladeşti şi tânga folclorică a trecerii timpului şi petrecerii omului, la o lectură atentă, re găsim (…) pentru creaţia lui Dumitru Matcovschi strategii le defensive ale unei lumi «mici» în faţa terorii istoriei, cu toate consecinţele emotive şi estetice adecvate. «Stropul de casă» pe care şi-l reclamă poetul ca pe un drept inalienabil, categoric nu e pentru a se retrage şi a uita. Nu abandonul sau oţiul caută el în «rotundul» închis şi perfect al spaţiului «de-acasă».…

A fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara postuma drept cea mai importanta voce poetica din literatura romana. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII si XIX, si-a asimilat viziunile poetice occidentale, creatia sa apartinand unui romantism literar relativ intarziat. Poetul avea o buna educatie filosofica, opera sa poetica fiind influentata de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antica, de la Heraclit la Platon,…

Papa Ioan Paul al II-lea Ales Papă în 1978, Ioan Paul al IIlea a deschis unul dintre cele mai marcante pontificate ale epocii moderne, devenind o voce profetică într-o lume aflată la răscruce. Prin fidelitatea neclintită față de Evanghelie și prin autoritatea sa morală, a contribuit decisiv la renașterea spirituală și civică a Europei de Est, sprijinind mișcările pentru libertate și demnitate umană, între care se distinge „Solidaritatea” din Polonia. Supraviețuind atentatului din 13 mai 1981,…

Cătălina Ceaușescu scrie un volum despre ceea ce nu se vede: munca invizibilă, epuizarea funcțională, fragilitatea care trebuie ascunsă ca să poți continua. Între spital și viața personală, între corp și discurs, între control și cedare, poemele urmăresc formarea unei identități sub presiune. Aici, emoția nu este refugiu, ci material de lucru. Nu este poezie „frumoasă”. Este poezie cu bisturiul pe masă: „nu pot să tai și să fac rău./ dacă ating pe cineva, o fac cu perspectivă/ curativă, deși va…

Acum 30 de ani, niște puștani care se învârteau pe la cenaclul „Săgetătorul" au decis că poezia e sport de echipă. Au scos o carte. La 15 ani au mai scos una. Acum, la 30, o scot pe-a treia. Și pentru această a treia carte, Mircea Cărtărescu și Florin Iaru — poeții-model ai generației, cei din legendarul Aer cu diamante — au contribuit cu poeme inedite. După cum povestește Bogdan O. Popescu în prefață, la începutul anilor 90: „era timpul debuturilor colective, doar așa se știa că poți reuși,…

„În volumul Medalia de lut, Ioan T. Morar construiește un șir de ficțiuni lirice despre singurătate, alteritate, nostalgie, moarte: un întreg ciclu al suferinței privit prin lentila unei sensibilități ultragiate. Arma de atac a poetului rămâne metafora, prima treaptă pe care urcă spre viziune. Ea stabilește un dialog abrupt, zbuciumat, dominat de contradicții, revolte și acceptări cu zona metafizică a existenței. Din ancorarea în spiritual se naște o poezie ritualică, voit atemporală,…

Ediție îngrijită de Maria Șleahtițchi „Pavel Boțu, lângă a cărui carte aducem aceste meditații, vine de la sud, din Bugeac, de pe malul Dunării. Și poate mai vine dintr-o aprigă sete. Sete de lume, de carte, de miracole. Sete transmisă din tată în fiu pe răbdătorul și îndârjitul pământ al Ceamașirului, baștina poetului. Numai acolo mi s-a dus piciorul în colbul drumului până la gleznă. Numai acolo am auzit vorbe vechi, sunând ca monedele turcești, vorbe pe care le știau cronicarii, iar…

Eclatantă, eclectică și subversivă, Laura Francisca Pavel își probează, și în acest al patrulea volum, aceeași vocație curatorială, însă cu o mai pregnantă componentă nostalgic-reflexivă. Energia ludic-explozivă din primele trei volume este contrabalansată de precizia care dezamorsează zonele confesivului inflaționist. Textele poetice ale Laurei sunt generate de o dinamică tranzacțională inepuizabilă între natural și surogat, între euforie și butaforie, între afect și efect, între reprezentare…